Furnizorii cumpără mai scump energia nelivrată de Nuclearelectrica și acumulează pierderi

Energia pe care Nuclearelectrica nu o mai livrează potrivit contractelor îi costă acum mai mult pe furnizori. Aceștia o cumpără din piață, apoi o vând clienților la prețurile deja stabilite și înregistrează pierderi. Producătorul controlat de stat invocă forța majoră după oprirea ambelor unități ale centralei nucleare de la Cernavodă.

„Avem în legea energiei obligația să încheiem contracte pe termen lung. De ce le încheiem dacă pot fi aruncate în aer atât de simplu? Cu un certificat de forță majoră. Eu aici cred că ar trebui să se facă o analiză foarte serioasă. Știu că și prognoza era binecunoscută, dar Nuclearelectrica a încheiat contracte pe termen lung. Și acesta este un nou trigger pentru a crește din nou prețurile la consumatorii finali. Prețuri despre care toți cei care suntem aici spun că sunt printre cele mai mari din Europa”, a declarat Corina Popescu, președinte al CA Moldelectrica și vicepreședinte Strategie și Dezvoltare Afaceri la ENEVO Group, la conferința InvesTenergy din 6 octombrie.

Corina Popescu a fost director general al Electrica și Transelectrica și secretar de stat la Energie.

Contractele de achiziție încheiate cu producătorul aveau prețuri de 500, 600 sau 650 de lei pe megawatt-oră (MWh), în timp ce achizițiile de pe piața spot, pentru livrare pe termen scurt, ajung în unele zile la o medie de 1.000 de lei/MWh sau mai mult, potrivit Economica.net. Diferența rămâne în sarcina furnizorilor care livrează către clienți la prețuri contractuale mai mici.

Volumul care trebuie procurat din alte surse este de: „900 MW în contracte bilaterale care trebuie înlocuite”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat la Energie, la Digi24, declarație redată de Economica.net. Este energie în bandă, adică livrată constant, oră de oră. Nuclearelectrica nu o cumpără acum din piață pentru a o livra furnizorilor sau comercianților de energie cu care are contracte.

Prețurile de achiziție cresc, contractele cu clienții continuă

Evoluția prețurilor din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde se cumpără energie pentru livrare în ziua următoare, arată scumpirea achizițiilor:

• În august, prețul mediu a fost de 793 de lei/MWh.
• În septembrie, media a urcat la 927 de lei/MWh.
• La 7 octombrie, media zilnică depășea de trei zile pragul de 1.100 de lei/MWh.

Producția fotovoltaică este în scădere, iar cea hidro este puternic afectată de secetă. Economica.net apreciază că reducerea acestor surse de producție pune în continuare presiune de creștere asupra prețurilor.

Furnizorii cumpără în avans energia destinată consumatorilor. Economica.net explică faptul că aceștia trebuie să dovedească, în luna precedentă livrării, achiziția a cel puțin 50% din energia pentru clienții finali. Tot publicația arată că furnizorul nu poate denunța unilateral contractul cu clientul final, în timp ce clientul are această posibilitate.

Foarte puțini clienți noncasnici acceptă scumpirea energiei în contractele aflate în derulare, chiar dacă furnizorii invocă împrejurări excepționale.

Getica a cerut insolvența și contestă forța majoră

Getica 95 Com, al șaselea furnizor de pe piața concurențială după cifra de afaceri, și-a cerut insolvența la începutul lunii octombrie. Potrivit informațiilor Economica.net, compania avea un contract de achiziție de 60 MW în bandă.

În august, furnizorul a cerut în instanță suspendarea avizului de forță majoră obținut de Nuclearelectrica. Cererea urmărea obligarea producătorului să respecte contractele prin cumpărarea energiei din piață, cât timp centrala nu produce. Getica a pierdut în primă instanță și a anunțat că va face apel.

Potrivit informațiilor Economica.net, și alte companii ar fi afectate de întreruperea livrărilor:

• PPC;
• Electrica Furnizare;
• Engie;
• Alive Capital;
• EDS;
• Hidroelectrica, pentru volume mai mici;
• Transelectrica, tot pentru volume mai mici.

Pentru primii furnizori mari din această enumerare, volumele contractate cu livrare în perioada actuală ar fi de 100-150 MW în bandă.

Debitul Dunării a oprit succesiv cele două reactoare

În iulie, Nuclearelectrica a oprit una dintre unitățile de 700 MW de la Cernavodă, deoarece debitul mic al Dunării nu mai asigura suficientă apă pentru răcirea ambelor reactoare. Acestea sunt cele mai mari unități de generare din România. La 13 august a fost oprită și a doua, iar de atunci România funcționează fără producție de energie nucleară.

În august, Nuclearelectrica a obținut un certificat de forță majoră, invocând situația Dunării drept cauză externă. Acesta este temeiul invocat pentru nelivrarea energiei prevăzute în contracte pe durata opririi centralei.

Debitul fluviului a continuat să coboare la minime istorice. Estimarea repornirii a cel puțin unei unități în prima parte a lunii octombrie a fost înlocuită de perspectiva unei reluări spre sfârșitul lunii sau chiar în noiembrie.

Interpretarea contractelor este contestată de un reprezentant al unui furnizor care cumpără energie de la producător: „Prin contract, ei au obligația să livreze energie, nu să o producă. Pe de altă parte, seceta nu este clauză de forță majoră și se spune clar ca nu se aplica forța majoră decât daca nu este energie pe piață, dar dacă eu cumpăr, înseamna că este”, a declarat acesta, sub anonimat, pentru Economica.net.

O persoană apropiată de producătorii de energie de stat a explicat, tot sub anonimat, pentru Economica.net, reținerea față de achizițiile la prețuri peste cele de revânzare: „Nu ar fi semnat nimeni achiziția de energie din piață la un preț mai mare pentru a fi vândută la un preț mai mic atâta timp cât a existat opțiunea de forță majoră. Pentru că apoi vine Curtea de Conturi și spune că s-a creat un prejudiciu”.

Negocierile includ livrări amânate și acoperirea unor pierderi

Potrivit unor surse din piață citate de Economica.net, Nuclearelectrica le-ar fi propus partenerilor ca energia nelivrată acum să fie furnizată ulterior, în cursul acestui an și al anului viitor. În schimb, furnizorii ar fi trebuit să renunțe la solicitarea imediată de daune. Unii nu ar fi acceptat propunerea.

În septembrie, unor furnizori mari li s-ar fi cerut să renunțe la pretenții, cu perspectiva reluării livrărilor din ultimul trimestru al anului, pe baza așteptării că centrala va reporni. Unii ar fi acceptat. La 7 octombrie, trimestrul începuse, dar centrala era încă oprită, iar livrările nu fuseseră reluate, potrivit interlocutorilor Economica.net.

În evaluarea publicației, livrarea ulterioară la vechiul preț contractual ar putea fi avantajoasă pentru furnizori dacă prețurile viitoare sunt mai mari. Totuși, chiar și companiile cu suficienți bani pentru achizițiile curente ar înregistra acum pierderile în bilanțuri. Pentru anul viitor există și incertitudinea legată de oprirea uneia dintre cele două unități pentru retubare, adică înlocuirea tuburilor reactorului.

Discuțiile dintre Nuclearelectrica și furnizori continuă. Potrivit Economica.net, sunt negociate atât livrări parțiale de energie cumpărată de producător din piață, cât și eventuale plăți care să acopere o parte din pierderile companiilor obligate să înlocuiască energia nelivrată cu achiziții mai scumpe.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMirosul de fum fără o sursă reală poate fi fantosmie. Când este recomandat un consultRevista IoanaCum îți faci bugetul pentru o croazieră în Alaska, dincolo de oferta de 599 de dolari de persoanăNews24România și Bulgaria cer imagini din satelit după atacurile asupra navelor din Marea NeagrăDolce SportRomânia pierde calificarea la Mondialul feminin de volei din 2027 pentru 1,87 puncteGetPonyCum se folosește rezerva la Dacia Duster 4×4 pentru a reduce riscul de solicitare a transmisieiBravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului