România figurează în raportul Comisiei Europene de miercuri, 7 octombrie 2026, cu 869,8 milioane de euro suspendate din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), mai mult de jumătate din totalul european. Suma corespunde neîndeplinirii satisfăcătoare a șase jaloane și ținte, adică etape și rezultate de care depind plățile.

Între timp, două suspendări au fost anulate, iar patru jaloane sunt încă în reevaluare, potrivit raportului Comisiei Europene, prezentat de Gândul.

Documentul este al cincilea raport anual privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul care finanțează planurile naționale prin granturi, adică fonduri nerambursabile, și împrumuturi. Despre procedurile de suspendare, Comisia Europeană precizează în raport: „În unele cazuri, deși fusese adoptată o decizie de suspendare, aceasta a fost ulterior anulată, ca urmare a revizuirii planului național de redresare și reziliență (PNRR). În prezent, 1,55 miliarde de euro sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România”.

Statele au șase luni pentru măsuri corective

Suspendarea unei plăți nu echivalează automat cu pierderea banilor. Statele au la dispoziție încă șase luni pentru măsuri corective, interval în care majoritatea jaloanelor suspendate ajung să fie îndeplinite.

La nivelul Uniunii Europene (UE), dintre cele 34 de jaloane și ținte suspendate, doar patru au rămas neîndeplinite satisfăcător la finalul acestei perioade, conform evaluării Comisiei.

În procedurile deja încheiate, reducerile definitive au însumat 266,3 milioane de euro, dintr-un total de 3,1 miliarde de euro care făcuseră obiectul suspendărilor.

Investițiile pentru copii din România contribuie la rezultatele europene

Raportul evidențiază separat rezultatele finanțării infrastructurii educaționale. Pentru România, evaluarea privește proiectele finalizate de construire și renovare a facilităților destinate educației și îngrijirii copiilor.

În privința beneficiarilor acestor investiții, instituția arată: „Aproape 6,4 milioane de elevi au beneficiat de spații și facilități noi sau modernizate cu sprijinul MRR. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ de două ori numărul total de elevi și studenți înscriși în sistemul de educație din Belgia (aproximativ 2,98 milioane în 2024, potrivit datelor Eurostat). Creșterea a fost determinată în mare măsură de finalizarea proiectelor de construire și renovare a unor facilități pentru educația și îngrijirea copiilor finanțate prin MRR în România, alături de investițiile în școli și centre de învățământ profesional din Grecia și Spania”.

Digitalizarea primește 140 de miliarde de euro

Prin mecanism sunt susținute investiții de 140 de miliarde de euro în transformarea digitală. Comisia estimează că, până în 2030, fiecare euro investit în aceste măsuri ar putea aduce aproximativ 1,5 euro în producția economică a Uniunii.

Finanțările acoperă infrastructură, industrie și servicii publice:

  • În Austria, fondurile sprijină extinderea rețelelor de internet de mare capacitate.
  • În Germania, investițiile susțin industria microelectronică.
  • În Bulgaria, Malta, Țările de Jos și Portugalia, banii finanțează digitalizarea sistemelor judiciare.
  • În Grecia, mecanismul a sprijinit plățile electronice pentru reducerea sarcinilor administrative și îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale.
  • În Estonia, finanțarea a susținut dezvoltarea serviciilor publice digitalizate pentru diferite evenimente din viața cetățenilor.

Tranziția verde are o alocare de 287 de miliarde de euro

Pentru tranziția verde au fost alocate 287 de miliarde de euro, peste suma destinată digitalizării. Potrivit estimărilor Comisiei, investițiile finanțate prin mecanism ar putea reduce anual emisiile de gaze cu efect de seră cu echivalentul a 1,5% din emisiile totale ale UE din 2021.

Separat, reformele asociate programului ar putea aduce reduceri suplimentare echivalente cu încă 1,4% din emisiile anuale ale Uniunii. Evaluarea instituției include astfel atât investițiile, cât și reformele structurale legate de finanțare.

În Cehia, instalarea sistemelor de încălzire cu emisii reduse și a tehnologiilor pentru energie regenerabilă ar permite evitarea a cel puțin 500.000 de tone echivalent dioxid de carbon în fiecare an, estimează Comisia. În Polonia, reformele au vizat inclusiv extinderea capacităților de producție a energiei eoliene și fotovoltaice.

Ultimele plăți sunt programate până la finalul anului

Statele membre au primit prin mecanism 450 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi. Banii acoperă aproape 80% din suma cerută de țările Uniunii.

Comisia mai are de evaluat ultimele 32 de cereri de plată. Aproximativ 123 de miliarde de euro, reprezentând 21% din bugetul mecanismului, urmează să fie distribuite până la sfârșitul anului 2026.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană digitalizare fonduri europene PNRR tranziție verde