Povestea uitată a Vilei Cantacuzino din Călimănești
La granița dintre Călimănești și Căciulata, o vilă impunătoare, cunoscută sub numele de Vila Cantacuzino, se ridică pe o terasă din pădurea de fag. Această construcție istorică, care odinioară domina Valea Oltului, este acum lăsată în paragină și abia mai poate fi observată printre copacii care au invadat locul. În perioada comunistă, vila a fost redenumită „Vila 23 August”, adâncindu-se astfel povestea sa plină de istorie.
Un simbol al aristocrației românești
Construit la sfârșitul secolului al XIX-lea de inginerul I.G. Cantacuzino, descendent al unei vechi familii bizantine cu rădăcini adânci în istoria României, acest edificiu poartă amprenta unei epoci în care prinții și boierii au influențat destinul națiunii. Ion (Iancu — Jean) Cantacuzino s-a născut la Ploiești în 1847 și provenea dintr-o ramură a familiei domnitorului Șerban Cantacuzino.
Implicarea sa în dezvoltarea infrastructurii feroviare din România este bine documentată; el a contribuit la construirea căilor ferate pe Valea Oltului și alte proiecte majore ale vremii.
Ioana Cantacuzino: prima aviatoare română
Ioana Cantacuzino s-a nǎscut pe 2 septembrie 1895 la Islaz ca fiică a Mariei Fālcoianu. Își petrece copilǎria la Cǎlimǎnești unde urmează școala primară înainte de a pleca pentru studii la Paris. Pasiunea ei pentru lectură și istorie i-a permis să lase o moștenire bogată sub formã de notițe și corespondență păstrate astãzi în arhivele vâlcene.
Un aspect remarcabil al vieții sale este pasiunea pentru aviație; Ioana s-a înscris împreunǎ cu fratele ei Mircea la cursuri de pilotaj încă din adolescență. A devenit astfel prima femeie aviator certificată din România cu brevetul numărul 1 obținut în anul 1930.
Contribuția sa după război
Dupã moartea fratelui său într-un accident aviatic tragic, Ioana preia conducerea Școlii de Pilotaj „Mircea Cantacuzino” şi continuã să promoveze aviația femininã in România. Printre absolvenții acestei școli se numără personalități importante ale aviației româneşti.
În anii ’40 însă, viața Ioanei ia o întorsătura dramaticӑ când intrӑ in conflict cu regimul lui Antonescu şi ajunge să fie întemnițatӑ timp de câteva luni. Dupӑ eliberare își găsește refugiul într-o vilӑ rechiziționatӑ unde fusese amenajat un spital militar.
Moartea prematurã si moștenirea culturalã
Vila Cantacuzino va fi naționalizată în 1949 iar Ioana va trãi restul vieții într-un spațiu restrâns oferit ei prin intermediul altor familii locale până când își dȃrȃuiește sufletul pe 15 decembrie 1951.
Povestea sa nu s-a stins odatӑ cu ea; mormântul ei rămâne necunoscut dupӑ strămutări succesive cauzate de construcțiile hidrocentralei locale iar amintirile despre faptele sale continuǽ sǽ fie transmise localnicilor bătrâni care își amintesc cum făcea cadouri copiilor nevoiași sau cum era privită ca „spion” după arestările politice ale vremurilor dificile.
Astfel se conturează imaginea unei femei puternice ce a deschis drumul aviației feminine in Romania si care rămâne un simbol al curajului si dedicatiei chiar si dupa disparitia sa fizica.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaGuvernul alocă încă 3,47 miliarde de lei pentru plata pensiilor. Ajutorul din decembrie rămâne neschimbat
News24Complexul Energetic Valea Jiului, vizat de cereri de insolvență. Procedura nu a fost deschisă
Dolce SportAchraf Hakimi a contribuit la toate cele cinci goluri ale PSG în victoria cu 5-1 la Le Havre
GetPonyȘoferii care cumpără motorină standard beneficiază de taxă redusă până la 31 ianuarie 2027
BravonetMira Corbu s-a apropiat de Jaguarul la „Insula Iubirii”. „Nu mai știu de când n-am mai avut momente de tandrețe cu Ian”
LylaGenuflexiunile la perete făcute o dată pe săptămână au păstrat o parte din scăderea tensiunii obținută în prima lună
