Actualitate

Doru Darabont (INCDPM): Stresul este considerat a fi cauza a peste jumătate din numărul total de zile lucrătoare pierdute

stresul, o problemă majoră de sănătate în Europa

Impactul stresului asupra zilelor lucrătoare pierdute

Stresul se situează pe locul al doilea în clasamentul problemelor de sănătate cele mai frecvent raportate în Europa. Conform declarațiilor lui Doru Darabont, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii ‘Alexandru Darabont’ (INCDPM), acesta este responsabil pentru peste jumătate din totalul zilelor lucrătoare pierdute, împreună cu alte riscuri psihosociale.

Meserii cu risc ridicat și provocările lor

Darabont a subliniat că meseriile din construcții și cele care implică expunerea la substanțe chimice sunt printre cele mai periculoase. Deși activitățile de birou sunt considerate mai sigure, riscurile psihosociale nu trebuie ignorate. Acestea pot apărea prin creșterea sarcinilor de muncă sau termenele strânse.

Sistemele de compensare și măsurile preventive

directorul INCDPM a menționat că sistemele de compensare nu ar trebui să substituie măsurile necesare pentru asigurarea securității și sănătății angajaților. Este esențial ca angajații să fie conștienți că venirea la serviciu implică valorificarea capacităților lor profesionale într-un mediu sigur.

Preocupările companiilor privind securitatea muncii

În ceea ce privește preocuparea companiilor față de condițiile de muncă, Darabont a comparat-o cu atenția pe care oamenii o acordă propriei sănătăți. Există organizații care prioritizează securitatea angajaților ca parte integrantă a competitivității lor.

Legislația românească în domeniul protecției muncii

Din 2006, legislația românească privind securitatea și sănătatea în muncă este aliniată la standardele europene. Legea nr. 319/2006 transpune directivele europene relevante, asigurând astfel un cadru legislativ similar cu cel din alte state membre ale Uniunii Europene.

Necesitatea îmbunătățirii legislației specifice domeniului activităților economice

Darabont consideră că este necesară completarea legislației actuale cu reglementări specifice fiecărui sector economic pentru a sprijini angajatorii în elaborarea normelor interne adecvate prevenției accidentelor și bolilor profesionale.

Cultura organizațională și educația timpurie despre siguranța muncii

Îmbunătățirea culturii organizaționale este crucială; angajatorii trebuie să recunoască importanța investițiilor în prevenirea accidentelor. De asemenea, educația timpurie despre riscuri ar trebui integrată încă din școală pentru a forma o conștiință colectivă asupra siguranței la locul de muncă.

Sectoarele prioritizate pentru reevaluarea condițiilor de lucru

Sectoarele precum construcțiile ar trebui să acorde o atenție sporită activităților legate de securitate datorită numărului ridicat al accidentelor raportate.Reevaluările sunt recomandabile oriunde se constată accidente sau boli profesionale.

Misiunea INCDPM în cercetarea protecției muncii

Institutul Național are un rol notable atât prin proiectele sale financiare naționale sau europene cât și prin contractele directe cu agenții economici axându-se pe evaluarea riscurilor legate de munca fizică și chimică.
De asemenea,INCDPM oferind servicii precum certificări ale echipamentelor tehnice contribuie semnificativ la promovarea unui mediu profesional sigur.
(Agenția Naționalã de Presã AGERPRES)

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
angajati Doru Darabont INCDPM loc de munca sanatate mintala stres zile lucrătoare pierdute