România are o oportunitate strategică rară de a-și consolida securitatea prin aderarea la inițiativa franceză de „descurajare europeană”, care ar putea aduce avioane Rafale la Constanța și acces la informații din sateliții militari ai Parisului. Aceasta nu ar afecta relația cu SUA, ci ar oferi un strat suplimentar de protecție împotriva Rusiei, explică profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford.
Într-o analiză pentru Adevărul, politologul care conduce Oxford Digital Diplomacy Research Group detaliază beneficiile concrete pentru țara noastră. „Inițiativa nucleară a președintelui Emmanuel Macron, lansată săptămâna trecută, oferă Europei un al doilea strat de descurajare în fața intimidării ruse, fără a înlocui garanțiile americane. Pentru România, participarea la aceste discuții reprezintă o oportunitate strategică rară, dar una care necesită pregătire serioasă, coerență de poziție și o comunicare publică responsabilă”, spune Corneliu Bjola.
O falsă dilemă: Paris sau Washington?
Temerile că o apropiere de Franța ar putea deteriora parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă o problemă falsă, susține expertul. El argumentează că cele două angajamente sunt complementare, nu concurente. „Într-adevăr, cea mai frecventă teamă legată de inițiativa franceză este că aceasta ar putea deteriora relația privilegiată a României cu Statele Unite. Este o îngrijorare legitimă, dar care pornește de la o falsă dilemă, ca și cum participarea la discuțiile europene despre descurajare ar echivala cu o alegere între Washington și Paris”, afirmă Bjola.
Realitatea este mult mai nuanțată, continuă acesta. „Umbrela nucleară americană rămâne coloana vertebrală a descurajării extinse pentru România și pentru întregul flanc estic. Statele Unite dețin aproximativ 3.700 de focoase operaționale, o triadă nucleară completă și singurele arme nucleare tactice desfășurate în prezent pe teritoriul european, bombele B61, staționate în Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia. Franța, cu aproximativ 290 de focoase exclusiv strategice, nu poate și nici nu urmărește să substituie acest arsenal”, precizează profesorul. El oferă exemplul Poloniei, care, deși este un susținător ferm al prezenței americane, a semnat în mai 2025 un tratat de apărare cu Franța și participă activ la discuțiile grupului de opt state (Germania, Polonia, U.K., Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca).
Ce a declanșat inițiativa franceză
Propunerea Parisului nu este menită să înlocuiască NATO, ci să acopere un gol strategic apărut după dispariția Tratatului INF în 2019, care limita rachetele cu rază medie de acțiune. „Rusia a profitat rapid de această situație. Desfășurarea sistemelor Iskander în Kaliningrad și anunțul din 2023 privind amplasarea de arme nucleare tactice în Belarus au modificat semnificativ ecuația de securitate pe flancul estic. Aceste rachete pot atinge Polonia, statele baltice și România în câteva minute, fără ca NATO să dispună în prezent de un răspuns tactic comparabil pe aceeași rază geografică”, explică Bjola. În acest context, inițiativa franceză funcționează ca „o plasă suplimentară de siguranță care să reducă percepția de vulnerabilitate”.
Expertul subliniază că tactica Rusiei de „coerciție nucleară” a avut deja efecte concrete, întârziind livrarea de armament către Ucraina. „Aceasta este esența coerciției nucleare, iar Flancul Estic trebuie să găsească modalități de a o contracara. Pentru România, absența unui răspuns european coerent la această tactică rusă reprezintă o vulnerabilitate structurală”, adaugă el.
Trei beneficii concrete pentru securitatea României
Corneliu Bjola identifică trei avantaje majore pe care România le-ar obține prin alăturarea la inițiativa franceză, având în vedere că țara noastră nu găzduiește arme nucleare americane și este expusă la amenințările din Marea Neagră. „Primul este proximitatea operațională. Avioanele Rafale capabile de misiuni nucleare, exercițiile comune la Constanța și eventualele patrule submarine ale forței nucleare franceze în estul Mediteranei ar contribui la acoperirea unui gol geografic real față de activele americane”, susține expertul.
Al doilea beneficiu este legat de informațiile strategice. „Sistemul francez de sateliți CERES, lansat în 2021 pentru supraveghere electromagnetică, monitorizează în mod continuu activitatea militară din regiunea Mării Negre și din Crimeea. Accesul la această rețea ar putea spori semnificativ capacitatea României de a anticipa evoluțiile și eventualele escaladări”, continuă Bjola. Al treilea avantaj este efectul de descurajare. „O prezență franceză la Constanța ar complica calculul strategic al Rusiei. Moscova ar trebui să ia în calcul nu doar reacția NATO, ci și posibilitatea ca Parisul să considere că sunt atinse „interese vitale” franceze”.
Miza reală: evitarea marginalizării strategice
Dincolo de beneficiile militare directe, miza pentru România este și una politică: evitarea marginalizării într-o Europă care se reconfigurează. Potrivit lui Bjola, inițiativa lui Macron accelerează formarea unui nucleu de state cu un nivel ridicat de integrare în domeniul apărării, din care România nu face încă parte. „Statele care fac parte din aceste formate beneficiază de efecte puternice de ancorare strategică: au aliați mai aproape în plan operațional, acces la informații de securitate mai sensibile și o voce mai influentă”, arată expertul.
România a fost invitată să participe la discuții, dar nu a oferit un răspuns formal, iar o ezitare prelungită riscă să devină costisitoare. „Președintele României ar trebui să constituie rapid un task-group de experți care să elaboreze o poziție de negociere coerentă”, recomandă Bjola. El insistă și pe importanța comunicării publice. „Cetățenii au dreptul să înțeleagă ce înseamnă, în termeni concreți, participarea sau neparticiparea României la inițiativa franceză”. În final, expertul concluzionează: „Aceasta este o oportunitate care merită o dezbatere serioasă, nu o evitare prudentă. Iar o dezbatere serioasă începe cu constituirea unui task-group prezidențial, elaborarea unei poziții clare de negociere și comunicarea onestă către cetățeni a mizelor strategice aflate în joc”.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRomânia a pierdut cu 0-6 contra Poloniei. BeSoccer pune eșecul pe seama fazei din minutul 22
GetPonyA0 Nord ar putea primi trafic pe Lotul 3 în jurul datei de 20 octombrie. Tronsonul permite legătura cu A2
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
Lyla18 exerciții pentru un trunchi mai puternic. Rutina începe cu cel puțin cinci mișcări
Revista IoanaPelicula albă de pe murături poate fi drojdie Kahm. Când o îndepărtezi și când arunci borcanul
News24Copilotul FlyDubai acuzat că a atacat comandantul cu un topor ar fi avut interdicție de zbor în Oman
