Industria farmaceutică, în colaborare cu medici și lobby-uri influente, își extinde strategia de marketing pentru a viza nu doar pacienții, ci și persoanele sănătoase. Aceasta transformă temerile legate de sănătate în oportunități comerciale, conform unei analize recente.
Transformarea percepției asupra sănătății
În urmă cu trei decenii, Henry Gadsden, fostul director al companiei farmaceutice „Merck”, își exprima dorința ca firma sa să devină un furnizor de medicamente pentru toată lumea, nu doar pentru cei bolnavi. Acum, acest obiectiv pare să fi fost atins. Strategiile agresive ale marilor companii din domeniul farmaceutic redefinesc conceptul de boală și sănătate.
Cercetătorii Alain Cassels și Ray Moynihan subliniază în cartea lor din 2005 ‘Selling Sickness’ cum industria farmaceutică profită de anxietățile umane fundamentale legate de boală și moarte. Campaniile publicitare transformă problemele minore în afecțiuni grave care necesită tratament medical urgent.
Panică generată prin marketing
Pe măsură ce populația din țările dezvoltate trăiește mai mult și mai bine, campaniile publicitare creează o stare constantă de neliniște privind starea de sănătate. Astfel, timiditatea este reinterpretată ca „anxietate socială”, iar disconforturile menstruale sunt catalogate drept „tulburări disforice premenstruale”. Această abordare duce la o creștere semnificativă a prescripțiilor medicale.
Statele Unite se află în centrul acestei tendințe; americanii reprezintă 5% din populația globală dar consumăm 50% din medicamentele prescrise la nivel mondial. Cheltuielile pe servicii medicale au crescut considerabil în ultimul deceniu datorită prețurilor ridicate ale medicamentelor și a numărului tot mai mare de prescripții emise.
Inovație sau manipulare?
Vince Parry este un expert recunoscut în marketingul medical care discută despre metodele prin care companiile creează noi categorii clinice pentru a-și promova produsele. Într-un articol publicat în 2003, el detaliază tehnici precum redefinirea bolilor existente sau inventarea unor noi afecțiuni pentru a deschide piețe noi pentru medicamente precum Viagra sau Prozac.
Aceste strategii implicite sugerează că experții din domeniul medical colaborează cu agențiile de marketing pentru a genera idei inovatoare despre boli care pot fi ulterior comercializate eficient către consumatori.
Industria farmaceutică și crearea piețelor pentru afecțiuni noi
Un raport recent al Business Insights, destinat liderilor din sectorul farmaceutic, subliniază importanța capacității de a dezvolta piețe pentru afecțiuni considerate inițial minore. Conform documentului, o strategie eficientă constă în a schimba percepția publicului asupra unor disconforturi obișnuite, convingându-i că acestea necesită intervenția medicală. Raportul sugerează că viitorul industriei va fi marcat de apariția unor „boli create” de companiile farmaceutice.
Crearea bolilor inexistente
În 2014, profesorul Philippe Even a declarat într-un interviu pentru France 4 că industria farmaceutică a reușit să genereze o piață bazată pe boli care nu au fundament real. Un exemplu menționat este pre-hipertensiunea arterială, diagnosticată la un milion de francezi fără dovezi clare ale eficienței tratamentelor disponibile. Împreună cu profesorul Bernard Debré, Even a publicat în 2012 lucrarea „Ghidul celor 4000 de medicamente utile, inutile sau periculoase”, care s-a bucurat de un succes considerabil pe fondul scandalului legat de medicamentul Mediator.
Medici transformați în agenți publicitari
În British Medical Journal din iulie 2008, medicul Des Spencer povestește despre experiența sa când a fost contactat să devină expert într-o afecțiune inventată. O firmă l-a abordat cu scopul de a influența gestionarea disfuncției sexuale feminine prin dorință hipoactivă. Această practică ilustrează modul în care companiile recrutează medici pentru campanii marketing bine definite și controlate.
Legitimizarea noilor afecțiuni
Spencer subliniază că aspectele cele mai problematice ale acestei situații sunt lipsa legitimității medicale și transformarea unor disfuncții suspectate în boli grave prin intermediari media și experți medicali care le susțin. Se estimează că aproximativ 40% dintre femei ar suferi de această nou creată „boală”, ceea ce facilitează răspândirea ideii.
Creșterea numărului persoanelor depresive
Studiile arată o creștere semnificativă a cazurilor de depresie la nivel global între anii 1970 și 1996. În Statele Unite, prescripțiile pentru antidepresive s-au dublat între anii ’80 și ’89; femeile fiind cele mai afectate grupuri demografice. Deși antidepresivele nu sunt recomandate pentru forme ușoare ale bolii la adulți, ele continuă să fie prescrise frecvent.
Firmele din domeniul sănătății au promovat ideea conform căreia majoritatea sinuciderilor sunt cauzate de depresia netratată; astfel se intensificau eforturile privind „medicalizarea” vieților cotidiene ale femeilor. Acestea consultau anterior medicii doar în timpul sarcinii sau menopauzei; acum se observăm o tendință crescândă spre consum constant al pastilelor pe termen lung datorită noilor diagnostice precum „perimenopauza”.
Frica ca instrument de marketing în industria farmaceutică
Industria farmaceutică utilizează frica ca o strategie eficientă de marketing pentru a promova diverse medicamente. De exemplu, hormonii de substituție pentru femeile aflate la menopauză sunt vânduți prin invocarea temerilor legate de crizele cardiace. În mod similar, părinții sunt convinși că orice simptom minor al depresiei necesită tratamente complexe, din cauza riscurilor asociate cu sinuciderea tinerilor. Această abordare se extinde și la medicamentele destinate scăderii colesterolului, care sunt promovate prin teama de moarte prematură.
În acest context, termenul „farmacoterapia fricii” a început să fie folosit pentru a descrie această practică. Medicii și pacienții devin astfel parte a unui sistem în care normele medicale sunt ajustate pentru a crește numărul celor considerați bolnavi.
Manipularea standardelor medicale
Martin Winkler, medic și autor al unei lucrări despre inventarea bolilor, subliniază că lobby-urile din domeniul sănătății au influențat modificările standardelor biologice (precum colesterolul sau tensiunea arterială) pentru a extinde baza pacienților eligibili pentru tratament. Winkler afirmă că transformarea persoanelor sănătoase în pacienți cronici reprezintă o sursă constantă de profit pentru producătorii de medicamente.
Crearea unor noi categorii medicale
În cartea sa „Inventatorii de boli”, Jörg Blech analizează modul în care colaborările dintre industria farmaceutică și experții în marketing au dus la redefinirea unor condiții medicale. De exemplu, nivelurile normale ale colesterolului au fost reduse arbitrar astfel încât indivizi complet sănătoși să fie clasificați drept bolnavi peste noapte.
De asemenea, Blech discută despre cum femeile aflate la menopauză au fost influențate să se teamă de osteoporoză și cum s-au creat piețe semnificative pentru medicamentele destinate impotenței sexuale.
Expansiunea definiției bolilor mentale
Între 1984 și 1987, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV) a inclus 77 noi boli mentale. Jean-Claude St-Onge observă că această expansiune s-a realizat prin schimbarea definiției stării de boală; oricine resimte disconfort devine automat considerat bolnav. Fiecare nou diagnostic vine cu un tratament corespunzător disponibil pe piață.
- Anxietatea socială: timiditatea este reinterpretată ca o tulburare mentală;
- Reflux esofagian patologic: regurgitarea naturală la bebeluși este catalogată ca boalã;
- Insuficiență circulatorie cerebralã: senescența umanã devine o problemã medicalã;
- Traumatismul biletului necâștigător: stresul generat din jocurile loto este clasificat ca o afecțiune psihologicã;
O investigație realizată în 2004 evidențiază faptul că mai mult decât jumătate dintre psihiatrîi implicați în redactarea DSM-IV aveau legături financiare cu companiile producătoare ale medicamentelor destinate acestor noi diagnostice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPrimul turneu de săli polivalente în 5 orașe, după peste 1,15 milioane de albume vândute
LylaGreșelile care îți pot strica vopsirea părului acasă. Ce să eviți ca nuanța să nu iasă diferit
Revista IoanaLa cât te costă un încărcător modern lăsat în priză? Ce aparate îți pot crește factura
News24Primăria Timișoara aplică noul Cod Urbanistic din 25 august 2026. Ce lucrări merg pe procedură simplificată
Dolce SportOțelul Galați a transferat un internațional canadian. Dominick Zator a semnat pe două sezoane
GetPonyȘoferii de mașini electrice vor găsi încărcare la peste 100 de magazine PENNY până la finalul lui 2026
