Deși și-au declarat neutralitatea, statele din Golf au ajuns să suporte greul represaliilor iraniene în conflictul cu SUA și Israel. Doar împotriva Emiratelor Arabe Unite, Iranul a lansat cel puțin 1.946 de rachete și drone, un număr care depășește cu mult proiectilele trase asupra Israelului. Iar țintele nu sunt doar militare, ci și hoteluri, aeroporturi sau infrastructură energetică.

Presiuni americane și un refuz politicos

Tonul oficial din regiune devine tot mai ferm. Consilierul diplomatic emiratez, dr. Anwar Gargash, a declarat că statele arabe din Golf nu mai pot „sta pasive și absorbi (atacurile iraniene) asupra infrastructurii lor”. În aceeași notă, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, dr. Majed al-Ansari, a afirmat că atacurile Iranului „nu pot rămâne fără răspuns” și că „trebuie plătit un preț”. Și totuși, o ripostă militară directă întârzie să apară.

Statele Unite, în schimb, au făcut presiuni pentru o implicare directă. Președintele american Donald Trump a susținut, fără a oferi dovezi, că statele din Golf „luptă agresiv” și „insistă să fie implicate”, o afirmație negată de liderii din regiune. Mai direct, senatorul Lindsey Graham a avertizat că „vor exista consecințe” dacă aceste țări nu se „implică mai mult” în conflict. Dar statele din Golf și-au reafirmat neutralitatea și au menținut o postură defensivă, fără a stabili „linii roșii” clare care ar putea declanșa represalii.

Ce opțiuni militare au pe masă

Dacă ar decide să treacă la ofensivă, opțiunile nu ar fi deloc puține. Într-o variantă minimă, ar putea oferi Statelor Unite acces operațional deplin la baze și spațiul aerian pentru operațiuni ofensive, o variantă sugerată deja de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, care a spus că statele din Golf au oferit deja „acces, baze și drept de survol”.

Pe bune, au cu ce lovi și singure.

Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de rachete de croazieră cu rază de acțiune de aproximativ 400 km, precum Storm Shadow (varianta EAU fiind cunoscută ca Black Shaheen). Flotele lor aeriene includ avioane de luptă moderne ca Tornado, Eurofighter Typhoon, F-15SA, Mirage 2000 și Rafale, capabile să lovească ținte adânc în teritoriul iranian. Mai mult, Bahrain, Qatar, Arabia Saudită și EAU dețin sisteme de rachete balistice cu rază scurtă, iar toate, cu excepția Bahrainului, operează drone de luptă.

Riscurile escaladării, mai mari decât beneficiile

Atunci de ce ezită? V-ați gândit vreodată că neîncrederea în partenerul american poate cântări mai greu decât sute de rachete? Trecerea la ofensivă riscă o escaladare pe care nimeni nu și-o dorește cu adevărat. Iranul ar putea intensifica atacurile, și-ar putea activa aliații regionali precum rebelii houthi sau ar putea viza infrastructura critică. Un atac major asupra unor obiective precum gigantul Saudi Aramco ar putea declanșa represalii devastatoare, cum ar fi lovirea principalului terminal petrolier iranian, insula Kharg.

E drept că statele din Golf, care și-au clădit economiile pe stabilitate, au probabil mult mai mult de pierdut dintr-un război total decât economia iraniană, deja călită în conflicte. La asta se adaugă percepția că Washingtonul este un partener nesigur. Schimbările frecvente de strategie ale administrațiilor americane cresc teama că ar putea fi abandonate după ce se implică total în conflict.

Obiective diferite și o opinie publică ostilă

Dincolo de riscuri, obiectivele nu se aliniază perfect. Statele din Golf vor descurajare și încheierea rapidă a conflictului, nu o schimbare de regim la Teheran, care ar arunca în haos o țară cu 90 de milioane de locuitori. Nici consensul în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului nu este ușor de obținut, în condițiile în care Oman și Arabia Saudită au fost mai puțin afectate și au mai puțin de câștigat dintr-o escaladare.

opinia publică din regiune este în mare parte împotriva implicării în război. Pe măsură ce ritmul atacurilor iraniene scade, presiunile americane devin mai ușor de ignorat. Până la urmă, responsabilitatea de a securiza transportul prin Strâmtoarea Hormuz sau de a pune capăt conflictului revine SUA și Israelului, cei care l-au început. Deocamdată, după cum arată o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice, statele din Golf „stau pe margine” în acest război.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Arabia Saudita Donald Trump Emiratele Arabe Unite Iran Qatar