Donald Trump a amenințat din nou că va retrage Statele Unite din NATO, de data aceasta invocând refuzul europenilor de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz. Întrebarea care stă pe buzele tuturor este simplă: poate face asta de unul singur? La prima vedere, răspunsul pare a fi nu, dar lucrurile sunt, ca de obicei, mult mai complicate.

O lege adoptată în 2023 îi stă în cale

Există un obstacol legal major în calea oricărei decizii unilaterale. În 2023, Congresul american a adoptat o lege, semnată chiar de președintele Joe Biden, care interzice explicit retragerea SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senat. Prevederea a fost inclusă în bugetul apărării pentru anul 2024 (cunoscut ca „National Defense Authorization Act”) și mai stipulează că nu pot fi folosiți bani publici pentru un astfel de demers.

Iar aici apare ironia. Unul dintre inițiatorii legii a fost senatorul de atunci Marco Rubio. Astăzi, Rubio este secretar de stat și consilier pentru securitate națională în administrația Trump și a declarat recent că relația cu NATO ar putea fi reevaluată după războiul cu Iranul.

Portițe legale și precedente periculoase

Numai că povestea nu se termină aici. Constituția SUA prevede că președintele poate încheia tratate cu acordul Senatului, dar, în mod ciudat, nu specifică nimic despre retragerea din ele. Pe această ambiguitate mizează, se pare, administrația. Un raport din 2026 al Congressional Research Service arată că administrația ar putea susține în instanță că legea din 2023 este neconstituțională.

Mai mult, există precedente. În 2020, însuși Trump a retras SUA din tratatul Open Skies, semnat de 35 de națiuni, fără a cere acordul Congresului. Iar o opinie emisă în același an de Departamentul de Justiție susținea că președintele poate decide singur retragerea din tratate internaționale. Până la urmă, dacă problema ajunge la Curtea Supremă, unde există o majoritate conservatoare, orice este posibil.

Pericolul retragerii „în practică”

Dar ce se întâmplă dacă Trump ignoră complet cadrul legal? Experții avertizează că pericolul real nu este neapărat o retragere oficială, ci una „în practică”. e suficient ca SUA să nu mai respecte Articolul 5, piatra de temelie a alianței, care prevede apărarea colectivă. Trump a declarat că ia serios în calcul retragerea, invocând „dezgustul” față de alianță, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, a evitat recent să reconfirme angajamentul SUA față de acest principiu.

Un fost oficial al Departamentului de Stat, Max Bergmann, a pus punctul pe i. „Dacă președintele și armata nu sunt angajați față de NATO, nu cred că Congresul poate face mare lucru”, a explicat acesta.

Lipsa de angajament este totul.

În momentul în care promisiunea apărării reciproce este pusă la îndoială, NATO își pierde din start puterea ca factor de descurajare. Iar Trump a pus sub semnul întrebării această idee atât de des încât a transformat, practic, îndoiala într-o politică oficială.

Europenii caută un plan B

În acest context, oficialii europeni nu mai stau cu mâinile în sân. Deși nu există încă un răspuns unic, tot mai mulți lideri de pe continent caută să construiască sau să consolideze structuri alternative de securitate. Se pregătesc, în esență, pentru cel mai negru scenariu: o prăbușire a alianței transatlantice veche de 77 de ani, lăsându-i singuri în fața amenințărilor externe.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Articolul 5 Donald Trump Marco Rubio NATO social SUA