Actualitate

Maersk redirecționează mărfuri spre Constanța, după suspendarea serviciilor în Chornomorsk

Maersk redirecționează mărfuri spre Constanța, după suspendarea serviciilor în Chornomorsk

Cu 20-30 de dolari pe tonă peste costul exportului prin porturile de mare adâncime din Odesa, ruta Dunării a devenit alternativa mai scumpă exact când Maersk a suspendat temporar serviciile în portul ucrainean Chornomorsk și a redirecționat nava MEDKON MIRA și alte mărfuri de import către Portul Constanța. Pentru operatorii din logistică, diferența de cost nu este marginală: ea mută presiunea din Marea Neagră în infrastructura românească și comprimă marja pe fiecare tonă transportată.

Spre deosebire de porturile maritime, unde fluxurile puteau absorbi volume mari, barjele de pe Dunăre navighează acum cu aproximativ o treime din capacitatea normală, pe fondul celui mai scăzut nivel al apei din ultimii 30 de ani. În aceste condiții, capacitatea teoretică a porturilor dunărene ucrainene, de 2,5 milioane de tone de marfă pe lună, rămâne greu de atins, iar alternativa feroviară poate prelua doar încă 1-1,5 milioane de tone pe lună, insuficient pentru a înlocui porturile maritime.

Miza economică este dublă. Pentru Ucraina, exportul agricol rămâne critic într-o economie de război. Pentru România, redirecționarea spre Constanța poate aduce volum suplimentar pentru operatorii portuari și de transport, dar în același timp înseamnă congestie, timpi mai mari și costuri logistice mai ridicate. Iar pentru fermierii români, dificultatea Ucrainei de a exporta pe mare poate susține cererea și prețul la grâu și porumb în Uniunea Europeană, cel puțin pe termen scurt.

Mișcarea s-a văzut direct în trafic. Începând cu marți, 22 iulie, intrările navelor în porturile ucrainene s-au oprit, iar decizia aparține proprietarilor de nave, nu statului ucrainean. Potrivit Agro-tv, mai mulți armatori au încetat să mai intre în porturile Ucrainei, pe fondul presiunii de securitate din Marea Neagră.

Taras Vîsoțki, ministrul Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina, a descris schimbarea de ritm în termeni operaționali, nu politici.

„Ieri, patru sau cinci nave intrau în porturi. Nu sunt multe, dar era trafic. De astăzi, intrarea navelor a fost oprită. Aceasta este decizia proprietarilor de nave, statul, la rândul său, nu a restricționat nimic.”

Pentru piața cerealelor, efectul imediat este mai degrabă de preț decât de volum. O întrerupere scurtă poate ridica tensiunea în cotații, dar nu mută decisiv bilanțul anual al exporturilor. Riscul real apare dacă blocajul se prelungește luni, nu zile.

Același Taras Vîsoțki a legat explicit durata blocajului de magnitudinea impactului economic.

„Au trecut patru zile. Acest lucru afectează deja prețurile, dar nu s-a întâmplat încă nimic critic pentru volumele exporturilor. O zi sau chiar o săptămână fără livrări nu va afecta volumele anuale. Impactul real va fi dacă această situație va dura mai multe luni.”

Costuri suplimentare și capacitate limitată pe Dunăre

Pe ruta Dunării, costul mai mare nu vine doar din apă puțină. Navele care tranzitează fluviul trebuie să efectueze un control portuar obligatoriu în portul Tulcea, județul Tulcea, iar noile cerințe administrative adaugă întârzieri și cheltuieli suplimentare. Într-un lanț logistic unde fiecare zi de staționare și fiecare tonă transportată contează, aceste costuri se transferă rapid în prețul final sau în marja intermediarilor.

Dmytro Kazanin, proprietarul TEUS, a cuantificat diferența: transportul cerealelor pe Dunăre costă cu 20-30 de dolari pe tonă mai mult decât prin porturile de mare adâncime din Odesa. Raportat la un volum de 1 milion de tone, ecartul înseamnă un cost suplimentar de 20-30 de milioane de dolari. La 2,5 milioane de tone, cât reprezintă capacitatea teoretică lunară a porturilor dunărene ucrainene, nota de plată ar urca la 50-75 de milioane de dolari, înainte de a lua în calcul restricția de capacitate dată de nivelul apei.

Și pe partea de capacitate, datele arată o limită clară. Mykola Horbachov, președintele Asociației Ucrainene a Cerealelor, estimează că pragul teoretic de 2,5 milioane de tone pe lună al porturilor dunărene este improbabil de atins în condițiile actuale. În paralel, calea ferată poate adăuga numai 1-1,5 milioane de tone lunar. Chiar la plafonul maxim al acestor două rute, sistemul rămâne sub presiune dacă porturile maritime nu revin la funcționare normală.

Semnalele de urmărit în Constanța și pe piața cerealelor

Pentru operatorii din port și transport, primul indicator relevant este durata redirecționării navelor spre Constanța. Dacă suspendarea din Chornomorsk rămâne scurtă, efectul este gestionabil prin reasignarea capacităților existente. Dacă se prelungește, costul suplimentar pe tonă al rutelor alternative și controalele obligatorii din Tulcea vor începe să erodeze competitivitatea logistică și să împingă mai mult volum spre infrastructura românească.

Pentru fermierii români și traderi, semnalul util nu este mișcarea de o zi, ci persistența blocajului. Mesajul venit de la Kiev este că o reacție de panică poate împinge vânzările într-un moment nefavorabil, în timp ce un blocaj de durată ar putea susține prețurile regionale la grâu și porumb.

„În vremuri dificile, recomandarea pentru producători este întotdeauna aceeași: dacă există o oportunitate și vânzările nu sunt critice acum, nu vă grăbiți. Prima reacție este de obicei panica, iar prețurile scad imediat. Desigur, nu îndemn pe toată lumea să înceteze complet vânzările. Există consum intern, exporturile funcționează pe alte rute. Dar cineva poate aștepta câteva zile sau săptămâni.”

Următorul test pentru piață rămâne durata opririi intrărilor de nave începută marți, 22 iulie. Dacă pauza se întinde pe mai multe luni, costul suplimentar de 20-30 de dolari pe tonă pe ruta Dunării, capacitatea limitată a barjelor la circa o treime din normal și plafonul de numai 1-1,5 milioane de tone pe lună pe calea ferată vor transforma o problemă de securitate într-una de preț, marjă și capacitate pentru întregul coridor regional al cerealelor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cereale Chornomorsk Dunare Maersk Portul Constanța