Antrenorul Mircea Lucescu, selecționerul României, a povestit despre cinci decenii de fotbal într-un interviu acordat pentru Gazzetta dello Sport. A rememorat perioada comunistă, cutremurul din ’77, întâlnirea cu Pele și trofeele obținute în cinci ţări.

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai respectaţi tehnicieni români, a vorbit cu jurnaliștii italieni despre momentele-cheie ale carierei sale în fotbalul românesc și internaţional. Cu 36 de trofee cucerite în cinci ţări, Lucescu este al treilea antrenor din lume ca număr de trofee, după Guardiola și Ferguson.

Primul pas spre antrenorat după o noapte care a schimbat totul

Lucescu și-a început cariera ca jucător, fiind remarcat pentru centrările sale precise, care l-au ajutat pe Dudu Georgescu să câștige Gheata de Aur. A evoluat zece ani la Dinamo București și a purtat banderola naţionalei împotriva Braziliei lui Pele în 1970, la Campionatul Mondial. A impresionat la un turneu pe Maracana și a primit oferte de la Real Madrid și Fluminense.

Cutremurul din 1977 i-a schimbat viața. Casa mea a fost distrusă, a trebuit să fug. La Hunedoara m-au ajutat, iar eu i-am ajutat pe ei: am devenit antrenor-jucător. În această perioadă, și-a conturat stilul inspirat de fotbalul european și experiențele de la Dinamo, punând accent pe educaţie, disciplină bazată pe respect și dezvoltare. Își ducea jucătorii la muzee, teatru sau fabrici pentru a le lărgi orizontul. Tactica sa ofensivă cu posesie și pressing amintește de stilul actual din Liga Campionilor.

Drumuri complicate și decizii greu de luat în comunism

Perioada comunistă a venit cu multe obstacole. Nu puteam câștiga campionatul cu Dinamo, pentru că la Steaua era fiul lui, dar poziția mea era delicată, deoarece conduceam și echipa naţională. A promovat rapid tineri din provincie, ceea ce a stârnit reacţii negative în fotbalul intern.

Pentru a demonstra că are dreptate, a organizat un amical între echipa sa și o selecționată a celor mai buni jucători din București, aleasă de jurnaliști. Echipa lui a câștigat cu 3-1, confirmând eficienţa ideilor sale. Pregătirea pentru Euro 1984 a inclus meciuri în America de Sud și momente tensionate, precum fuga din El Salvador în timpul unei revoluții. Grupul a reușit să câștige grupa de calificare, învingând și campioana mondială Italia. În 1986 a fost demis, dar după Revoluţie, în 1989, a câștigat campionatul și Cupa României cu Dinamo.

Despre momentul căderii regimului comunist, Lucescu își amintește că era la Cagliari, invitat la meciul Italia – Argentina. Decizia de a merge la Brescia a venit după ce a tras la sorţi între trei echipe: Brescia, Standard Liege și Porto, considerând ulterior alegerea un semn al destinului.

Un altfel de început la Brescia și întâlniri cu oameni care au schimbat totul

La Brescia, Lucescu a colaborat cu președintele Corioni și a propus să construiască o Brescia cu jucători români, aducându-l pe Gheorghe Hagi de la Real Madrid. Hagi a avut încredere în Lucescu, iar după doi ani a jucat un Mondial excelent, fiind transferat la Barcelona. La Brescia, Lucescu a promovat și tineri, printre care Andrea Pirlo, pe care l-a debutat la 16 ani. După o greșeală a acestuia, a avut discuţii cu Luzardi, care l-a acuzat că a introdus un copil pe teren.

La Inter, a lucrat cu Massimo Moratti, pe care îl consideră un adevărat gentleman. Moratti a încercat să-l păstreze, dar situaţia era complicată, deoarece mulți jucători aveau contractele pe final, iar Moratti anunţase deja că îl va aduce pe Lippi. Lucescu a remarcat pasiunea lui Moratti pentru club, dar și faptul că acesta prefera atacanţii, considerând că Inter ar fi câștigat mai mult dacă aducea și fundași puternici, așa cum se întâmplă în Premier League.

O construcţie care a schimbat totul la Șahtior

La Șahtior Doneţk, Lucescu a format o echipă puternică, cu un sistem eficient. I văd pe Neymar și Casemiro – excepţionali, dar mi se spune că este imposibil să-i luăm. Bine, dar ceilalți? Așa au ajuns Douglas Costa, Teixeira, Fernandinho. Am creat un sistem cu care Șahtior câștiga mult și, dacă vindea pe cineva, avea deja un înlocuitor pregătit. Akhmetov nu făcea asta pentru el, ci investea totul în echipă. A construit cel mai frumos stadion din Europa, învingeam granzii, eram tineri, puternici și jucam magnific. Am câștigat Cupa UEFA și în fiecare an ajungeam aproximativ în sferturile de finală ale Ligii Campionilor. Știţi cât de greu este să impui o echipă din Europa de Est la un asemenea nivel? Dacă nu ar fi fost războiul din Donbas, poate că într-o zi am fi câștigat și Liga Campionilor.

Un moment important a fost când clubul a primit 30 de milioane de euro, iar Lucescu a cerut să fie investiţi în infrastructură pentru juniori. Singurul regret rămâne războiul din Donbas, care a oprit visul de a câștiga Liga Campionilor.

Un tricou nespălat și o amintire care nu se uită

La finalul interviului, Lucescu a povestit despre momentul când, după meciul România-Brazilia din 1970, a făcut schimb de tricouri cu Pele. Spune că păstrează și acum tricoul, nespălat, murdar de noroi, și că l-a înrămat, fiind expus într-un muzeu dedicat fotbalului românesc.

Filosofia care a rezistat timpului

Interviul acordat de Mircea Lucescu pentru Gazzetta dello Sport este o incursiune în istoria fotbalului. De la perioada comunistă și momente dramatice, la trofee europene și întâlniri cu mari fotbaliști, filosofia sa, bazată pe educaţie și respect, a trecut testul timpului și l-a ajutat să construiască echipe solide oriunde a antrenat, inclusiv la Dinamo și Șahtior.

Astăzi, Lucescu conduce naţionala României, iar experiența și abordarea sa originală îl recomandă pentru noi reușite. După atâtea povești, pare pregătit pentru orice provocare va urma, fiind una dintre cele mai importante figuri din sportul românesc.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
interviu Italia Mircea Lucescu