O echipă de oameni de știință a reușit să dezlege un mister vechi de 70 de milioane de ani, construind o replică în mărime naturală a unui cuib de dinozaur. Întrebarea era simplă, dar fără răspuns până acum: oviraptorii, acei dinozauri asemănători păsărilor, își cloceau ouăle folosind căldura propriului corp, precum găinile, sau se bazau pe căldura mediului, ca niște crocodili? Ei bine, se pare că adevărul e undeva la mijloc.

Reconstituirea unui cuib preistoric

Pentru a înțelege cum stăteau lucrurile, cercetătorii au publicat un studiu în revista „Frontiers in Ecology and Evolution” unde au detaliat experimentul. Au combinat simulări de transfer de căldură cu teste fizice pe un model realist. Dar nu orice model. S-au bazat pe Heyuannia huangi, o specie de oviraptor care a trăit acum 70-66 de milioane de ani pe teritoriul Chinei de azi.

V-ați gândit vreodată cum arăta o astfel de creatură? Avea cam 1,5 metri lungime și în jur de 20 de kilograme. Iar pentru a-l recrea, echipa a folosit spumă de polistiren și un cadru de lemn pentru trunchi, peste care a adăugat bumbac și țesături pentru a imita țesuturile moi. Ouăle, dispuse în inele duble exact ca în fosile, au fost realizate din rășină de turnare.

Căldura, designul și puii de dinozaur

Odată ce modelul a fost gata, a început testarea propriu-zisă. Echipa a analizat cum prezența adultului și condițiile de mediu influențau temperatura ouălor. În condiții mai reci, cu un adult așezat pe cuib, temperaturile din inelul exterior de ouă variau cu până la 6 °C. Cum vine asta? o astfel de diferență ducea la eclozare asincronă – puii ieșeau din găoace în momente diferite.

Numai că, în medii mai calde, lucrurile stăteau complet diferit.

Aici, variația de temperatură scădea dramatic la doar 0,6 °C. Asta sugerează că soarele juca un rol important, ajutând la uniformizarea căldurii în cuib și sincronizând, practic, eclozarea.

Oviraptorii, mai puțin eficienți decât păsările moderne

Cercetătorii au comparat apoi metoda oviraptorilor cu cea a păsărilor moderne. Majoritatea păsărilor de azi folosesc incubarea prin contact termoregulator (TCI), stând direct pe ouă pentru a le oferi căldură constantă. Pentru ca asta să funcționeze, adultul trebuie să atingă toate ouăle și să fie sursa principală de căldură.

Și aici e marea diferență. Oviraptorii, cu ouăle lor aranjate în inele largi, nu puteau menține contactul cu fiecare ou simultan. În schimb, se pare că acești dinozauri și căldura mediului acționau împreună, ca niște co-incubatori. E drept că metoda era mai puțin eficientă decât cea a păsărilor (care au cuiburi mai compacte), dar probabil era perfect adaptată stilului lor de viață și cuiburilor semi-deschise.

Cercetătorii avertizează, totuși, că rezultatele se bazează pe condiții de mediu moderne, care nu sunt identice cu cele din Cretacicul târziu. Aceste diferențe ar putea influența concluziile. Mai mult, ei observă că oviraptorii aveau, cel mai probabil, perioade de incubație mult mai lungi decât păsările pe care le cunoaștem astăzi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cretacic cuib dinozaur dinozaur Heyuannia huangi oviraptor