Noul șoc energetic lovește România – de ce ne afectează cei 20% din petrolul mondial

Criza energetică a revenit în forță pe scena globală, iar planurile băncilor centrale de a reduce dobânzile pentru a stimula economia par acum de domeniul trecutului. Pentru România, care se luptă deja cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, un nou șoc al prețurilor la energie creează un cerc vicios din care va fi foarte greu de ieșit.

Cine depinde, de fapt, de Strâmtoarea Ormuz?

La prima vedere, am putea crede că o blocadă în Golf ar afecta direct Occidentul. Lucrurile stau însă puțin diferit. Datele privind comerțul mondial arată că aproape nouă din zece barili de petrol care trec prin Strâmtoarea Ormuz sunt, de fapt, destinați Asiei. China singură consumă aproape 5 milioane de barili pe zi, ceea ce înseamnă cam 38% din total, fiind urmată de India, Coreea de Sud și Japonia. Practic, între 84% și 89% din traficul petrolier de acolo ajunge pe piețele asiatice.

Dar cum rămâne cu noi? „Europa și Statele Unite dețin doar o pondere marginală. Statele Unite importă aproximativ 0,7 milioane de barili pe zi pe această rută”, explică analistul eToro Bogdan Maioreanu, adăugând că Europa importă chiar mai puțin. Așadar, celebra cifră care ne sperie pe toți are nevoie de o clarificare. „Faimosul «20% din petrolul mondial» este, asa ca, o cifră globală, nu una occidentală. Riscul direct vizează în primul rând securitatea energetică a Asiei”, subliniază analistul.

Efect de domino pe piața globală

Și totuși, prețurile la benzină și motorină cresc peste tot. V-ați întrebat de ce, dacă noi nu depindem direct de acel petrol? Răspunsul stă în natura globalizată a pieței.

„Chiar dacă o țară nu cumpără petrol care trece prin Strâmtoarea Hormuz, petrolul este o marfă globală. Dacă 20% din țițeiul mondial ar dispărea, Asia ar începe să concureze acerb cu Europa pentru a pune mâna pe barilii libieni sau norvegieni, provocând o creștere bruscă a prețurilor la nivel global. Nu este vorba despre «nave care nu ajung», ci de o licitație globală care riscă să devină brusc mai scumpă”, a detaliat Maioreanu.

Efectul „rachetă și pană” la pompă

Un alt mecanism care duce la scumpiri rapide este modul în care distribuitorii își stabilesc prețurile. E drept că mulți se întreabă cum de prețurile cresc instantaneu, deși petrolul din rezervoare a fost cumpărat cu luni în urmă, la un preț mult mai mic. Explicația este legată de costurile de înlocuire a stocurilor.

„Dacă prețul țițeiului Brent pentru mai 2026 crește vertiginos, prețul la pompă se ajustează instantaneu pentru a asigura companiei fluxul de numerar necesar pentru achizițiile viitoare. Și, nu în ultimul rând, există un efect asimetric, efectul „Rocket and Feather” (rachetă și pană) , legat de elasticitatea prețurilor. Prețurile combustibililor reacționează ca niște rachete la știrile negative – am văzut creșterea imediată când a început conflictul din Iran – și ca niște pene care cad încet în urma știrilor pozitive”, a explicat Maioreanu.

România, în corzi: Inflație record și risc de stagflație

În timp ce companiile din sectorul energetic se bucură de prețurile mari, pentru băncile centrale situația este un coșmar, riscul de stagflație (inflație mare combinată cu stagnare economică) fiind în creștere. Iar pentru țara noastră, veștile sunt și mai proaste.

„Prețurile mai mari la energie ar putea declanșa inflația, încetinind în același timp creșterea economică. Pentru România, care are deja cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, această situație este și mai problematică, deoarece țara se confruntă și cu necesitatea de a-și reduce deficitul bugetar”, spune Maioreanu.

Situația este, problematică.

Băncile centrale, cu mâinile legate

Piețele financiare și-au ajustat deja rapid așteptările. În SUA, investitorii se așteaptă acum la o singură reducere a ratei dobânzii pentru 2026, abia în decembrie. Planurile de relaxare monetară par abandonate, iar bancherii centrali trebuie să ia decizii dificile.

„În această săptămână, atât Rezerva Federală, cât și Banca Centrală Europeană își vor anunța cele mai recente decizii privind rata dobânzii. E probabil ca ambele bănci centrale să mențină ratele neschimbate. Conferințele de presă care vor urma deciziilor vor fi și mai importante. Planurile anterioare de politică monetară au fost în mare parte abandonate, iar băncile centrale trebuie acum să-și conducă nava printr-o ceață densă. Ca urmare a prețurilor ridicate ale petrolului, tonul bancherilor centrali se va schimba probabil, devenind mai agresiv în menținerea sau promovarea unor rate ale dobânzii mai ridicate. Pentru România, aceasta nu va fi o noutate, întrucât inflația ridicată și persistentă va determina, cel mai probabil, o pauză a BNR în reducerea dobânzii cheie”, adaugă analistul.

Incertitudinea domină piețele, iar durata acestui nou șoc petrolier va fi elementul decisiv. „Nu este clar cum și când se va încheia acest conflict din Golf. Durata șocului petrolier va fi crucială pentru economiile globale. O creștere pe termen scurt a prețurilor petrolului poate fi, de obicei, absorbită. O criză energetică prelungită ar fi mult mai problematică. Dacă prețurile se mențin peste 100 de dolari pe baril timp de câteva luni, presiunea asupra inflației și creșterii economice ar crește probabil vizibil. totusi, orice semnal că acest conflict se apropie de sfârșit va avea un impact imediat asupra prețurilor materiilor prime și asupra piețelor financiare, deși reluarea traficului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz nu va duce imediat la o normalizare a situației aprovizionării cu petrol”, a conchis Maioreanu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault cere costuri cu 20-30% mai mici la Dacia Mioveni. Angajații primesc compensații pentru plecări voluntareBravonetCe înseamnă să cumperi haine inteligent. Calitatea la reducere este alegerea a 52% dintre femeile din studiuLylaCe verifici în contract ca să știi cât durează pauza și când se termină programulRevista IoanaCum alegi uleiul pentru ouă în funcție de aromă și punctul de fum, de la 107°C la variantele pentru prăjitNews24AUR îl propune pe Gheorghe Piperea pentru funcția de primar general al BucureștiuluiDolce SportLazio trece cu trei puncte peste Interul lui Cristi Chivu după 6-2 cu Sassuolo