Obezitatea afectează 70% din adulți. România, printre singurele 4 țări UE fără tratament decontat

O boală complexă, care stă la baza multor afecțiuni grave, afectează un număr uriaș de români, însă continuă să fie ignorată de sistemul de sănătate. Cifrele arată că 70% dintre adulții din țară au un indice de masă corporală (IMC) îngrijorător, iar patru din zece sunt deja obezi.

Deși Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut obezitatea ca boală încă din 1948, România se numără printre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu decontează tratamentul specific. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, Asociația Împreună Împotriva Obezității solicită autorităților recunoașterea obezității drept boală cronică și dezvoltarea unor programe naționale de prevenție și tratament, subliniind că impactul nu este doar medical, ci și psihosocial și funcțional.

„Sunt doar patru țări care nu decontează și România este una dintre ele”

Lorenzo Radu, reprezentantul Asociației Împreună Împotriva Obezității, explică faptul că, deși boala are un cod oficial, lista serviciilor decontate este extrem de scurtă și ineficientă. „Este, cred, singura boală cronică, dintre cele mai comune, pentru care nu se decontează tratamentul. Este o boală cu o prevalență extrem de mare. Cu toate astea se decontează doar intervenții care țin de stilul de viață: nutriție, mișcare, suport psihologic și sfaturi care țin de odihnă, de stres, de managementul vieții”, explică Radu.

El subliniază diferența majoră față de restul Europei. „Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană decontează și tratament chirurgical sau medicamentos. Sunt doar patru țări care nu decontează niciunul din astea două și România e una dintre ele (n. red. – alături de Bulgaria, Ungaria și Grecia). În celelalte, măcar una dintre cele două opțiuni, cel mai adesea chirurgia așa-numită bariatrică, este decontată. La noi se spune că este parțial, dar este un procent infim. E o glumă. Nu ajută cu nimic”, detaliază Lorenzo Radu.

Paradoxul costurilor: statul plătește mai mult pe complicații

În loc să trateze cauza, sistemul medical ajunge să cheltuiască sume considerabile pentru a gestiona bolile provocate de obezitate, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, steatoza hepatică sau apneea în somn. Lorenzo Radu oferă propriul exemplu pentru a ilustra acest paradox.

„Personal am cel puțin trei afecțiuni pe care le pot trata compensabil. Și mă refer aici la kinetoterapie și fizioterapie pentru o gonartroză, genunchi, mă refer la apnee în somn, pentru care se decontează acel dispozitiv C-PAP și hipertensiune arterială. Toate trei se tratează cu tratamente decontate. Ei bine, toți cei trei medici specialiști la care am fost pentru confirmarea diagnosticului mi-au spus același lucru: greutatea ar remedia foarte mult, inclusiv până la dispariția nevoii de a trata”, precizează Radu. Acesta adaugă că, dacă ar reuși să slăbească 20 de kilograme, probabil nu ar mai avea nevoie de tratament pentru apnee în somn.

Generații bolnave și lipsa totală a prevenției

Situația este și mai alarmantă în rândul tinerilor, unde rata obezității a ajuns la 11%. Lorenzo Radu avertizează asupra consecințelor pe termen lung. „Dacă începi de la 14 ani, de la 12 ani sau de la 6 ani cu obezitate gradul 2, aproape garantat aceste boli nu vor veni după 50-60 de ani ci vor veni poate după 30-35 de ani. Ceea ce înseamnă că dacă nu se oprește această curbă ascendentă a obezității ne așteaptă niște generații extrem de bolnave. Mult mai devreme decât suntem noi obișnuiți”, mai spune Radu.

El critică lipsa unei strategii naționale de prevenție. „România nu are nicio strategie de prevenție. Niciuna. În școli se studiază 12 ani de religie, zero ani de educație pentru sănătate”, semnalează acesta. În timp ce materia „Educație pentru sănătate” este opțională și aleasă de doar 5% dintre elevi, nu există nici campanii de conștientizare care să educe populația. „Plus că trebuie ca statul să controleze cumva ce opțiune au acei copii în zona școlilor, ce pot cumpăra, de unde. Acest marketing agresiv al mâncărurilor ultra-procesate este parte sub control și industria acestor bunuri de consum produse extrem de bine, dar cu niște costuri pentru noi toți ca societate, nu este nici aici măcar o încercare de a controla lucrurile acestea”, subliniază Lorenzo Radu.

„Autocontrolul nu poate rezolva problema unui mediu obezogenic”

Cel mai periculos mit, consideră Radu, este că obezitatea este o problemă de voință. El combate această idee cu o analogie simplă: „atunci când într-o clasă de 30 elevi ai unul sau doi care nu trec clasa poți da vina pe ei, atunci când 20 din 30 nu trec clasa devine clar că problema este a sistemului sau a profesorilor. Noi suntem în situația în care am ajuns la 2 din 3 persoane care deja au exces ponderal, pre-obezitate, și nu mai putem să dăm vina în continuare pe oameni”.

Specialistul argumentează că mediul înconjurător este cel care favorizează îngrășarea. „Autocontrolul te poate duce până undeva dar nu poate rezolva problema unui mediu obezogenic. Pentru că acesta este termenul, mediul din jurul nostru este obezogenic. Nu avem cum, nu avem timp să facem cele 30 de minute de mișcare pe zi. Foarte puțini oameni își permit să cumpere alimente de calitate”, subliniază Radu. Asociația sa lansează un apel clar: „Este momentul ca obezitatea să devină vizibilă nu doar în statistici, ci și în prioritățile sistemului de sănătate”.

Sursa: Adevarul

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani