Credeai că obezitatea afectează inima doar prin boli asociate, ca diabetul? E o idee depășită. Realitatea e mult mai directă. Kilogramele în plus atacă mușchiul cardiac pe cont propriu, chiar și fără alți factori de risc, conform unor studii recente citate de HotNews. Această perspectivă nouă schimbă tot ce știam despre legătura dintre greutate și sănătatea inimii.
Medicina a considerat multă vreme obezitatea un simplu catalizator pentru hipertensiune sau colesterol mărit, probleme care, la rândul lor, loveau inima. Acum nu mai e cazul. Cercetători de la universități de top, precum Johns Hopkins și Boston University, arată că excesul de greutate este un factor de risc independent. Un dușman tăcut. Și extrem de periculos.
Un risc direct, nu doar o consecință
Obezitatea nu mai este văzută ca un factor indirect. Deloc. „Practic, obezitatea pare să acționeze asupra inimii de una singură, indiferent de prezența altor factori precum hipertensiunea, colesterolul crescut sau diabetul. Pe termen lung, acest lucru poate duce la insuficiență cardiacă,” explică dr. Chiadi Ndumele, cardiolog la Johns Hopkins. Studiul echipei sale, publicat în Journal of the American College of Cardiology: Heart Failure, a urmărit peste 9.500 de adulți (53-73 de ani) fără afecțiuni cardiace cunoscute.
Ce au găsit? Au măsurat indicele de masă corporală (IMC) și troponina T, o enzimă care semnalează celule cardiace distruse. Legătura a fost directă: cu cât IMC-ul era mai mare, cu atât nivelul de troponină creștea. Pe parcursul a 12 ani, persoanele cu obezitate severă (IMC ≥ 35) și troponină ridicată au avut un risc de insuficiență cardiacă de nouă ori mai mare. Fiecare creștere de 5 puncte a IMC-ului a fost asociată cu o majorare de 32% a riscului.
„Colesterolul rău” devine și mai agresiv
Dar cum se întâmplă asta, concret? O echipă de la Boston University a descoperit un posibil mecanism biochimic. Problema nu e neapărat cantitatea de colesterol, ci calitatea lui. „Rezultatele noastre arată că, în cazul obezității, nu cantitatea LDL-ului este problema principală, ci felul în care acesta se modifică. Colesterolul rău devine și mai agresiv pe fondul inflamației asociate obezității,” spune dr. Shobini Jayaraman, care a coordonat studiul din Journal of Lipid Research.
Mai simplu spus, la persoanele cu obezitate, particulele de colesterol „rău” (LDL) nu mai transportă eficient grăsimile și încep să se depună pe pereții arterelor. Practic, se lipesc unde nu trebuie, declanșând ateroscleroza care blochează fluxul sanguin. Vestea bună? Procesul pare reversibil. După ce pacienții au slăbit, calitatea LDL-ului s-a îmbunătățit treptat, un indiciu clar că riscul cardiovascular scade odată cu greutatea.
Grăsimea de pe burtă, pericolul ascuns
Nu toată grăsimea este la fel. Cea de sub piele, subcutanată, este mai puțin problematică. Adevăratul pericol stă în grăsimea viscerală, cea care se depozitează în jurul organelor vitale – inima, ficatul, intestinele. Când se adună prea multă, declanșează o cascadă de probleme: crește colesterolul, tensiunea și riscul de diabet tip 2. British Heart Foundation avertizează că acest mecanism duce la îngustarea arterelor, mărind riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Cum îți calculezi riscul acasă? Două metode simple
Poți să-ți faci o idee despre risc acasă. Există două măsurători simple. Prima este Indicele de Masă Corporală (IMC). Împarți greutatea (kg) la pătratul înălțimii (m). Un IMC peste 30 înseamnă obezitate. De exemplu, pentru o persoană de 1,75 m, obezitatea severă (IMC ≥ 40) începe de la 123 kg.
A doua metodă, recomandată de specialiști, este raportul talie-înălțime. Regula e simplă. Pe scurt, talia nu trebuie sa fie mai mare decat jumatate din inaltime. Un raport între 0,5 și 0,59 indică un risc crescut. Peste 0,6, riscul devine foarte ridicat.
Fii atent la semne. „Obezitatea în sine poate provoca leziuni silențioase ale mușchiului cardiac,” avertizează dr. Ndumele. Simptomele insuficienței cardiace, cum ar fi oboseala cruntă, respirația grea sau picioarele umflate, nu sunt de ignorat.
Ce este de făcut? De la schimbări mici la tratamente moderne
O scădere de doar 5-10% din greutatea corporală în șase luni poate aduce beneficii clare pentru inimă. Dar nu e mereu așa de simplu. Surprinzător sau nu… „Greutatea în exces este cauzată de mai mulți factori, precum cei genetici, biologici, de stil de viață, de mediu și chiar de evenimentele din viața dumneavoastră. Prin urmare, să mâncați mai puțin și să vă mișcați mai mult nu este întotdeauna soluția,” explică platforma www.adevaruldespregreutateata.ro.
Recent, Organizația Mondială a Sănătății a venit cu primele ghiduri pentru terapiile moderne, cum ar fi agoniștii receptorilor GLP-1, în tratarea obezității. Acestea sunt medicamente injectabile care ajută la controlul poftei de mâncare. „Obezitatea este o boală cronică ce poate fi tratată printr-o îngrijire comprehensivă și pe termen lung,” a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS. Medicamentele nu sunt însă o soluție magică, ci trebuie integrate într-un plan complex de îngrijire.
Articol susținut de Novo Nordisk România. Pentru mai multe informații despre gestionarea greutății accesați www.adevaruldespregreutateata.ro
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaVapingul în adolescență, asociat cu căutarea nicotinei mai târziu. Ce arată studiul
Revista IoanaCe plante pui în coșurile suspendate vara, iarna și pentru un decor care rezistă
News24Ministerul Justiției a finalizat sistemul care transcrie automat ședințele de judecată în 1.023 de săli
Dolce SportDe ce s-a prăbușit FC Argeș după ce era lider. Accidentările și transferurile, sub lupă
GetPonyTollRO înlocuiește rovinieta pentru camioanele de peste 3,5 tone de la 1 octombrie 2026
BravonetGabriel Azorín vine în România cu filmul său de debut pentru trei proiecții la Cluj, București și Timișoara
