Tensiune maximă la Bruxelles, unde premierul ungar Viktor Orbán a blocat un împrumut cheie de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În cadrul summitului Consiliului European din 18-19 martie, liderul de la Budapesta a condiționat aprobarea fondurilor de repararea conductei de petrol Drujba, avariată de un atac rusesc în ianuarie. Gestul său a aruncat în aer agenda discuțiilor și a provocat reacții virulente.
Șantajul petrolului: „Până nu e petrol, nu sunt nici bani”
Viktor Orbán a fost tranșant înaintea reuniunii. El a acuzat Kievul că amână deliberat reparațiile și a legat direct ajutorul financiar de fluxul energetic. „Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani”, a afirmat Orban, adăugând că pentru Ungaria este o problemă „existențială” ca aprovizionarea să se reia, altfel gospodăriile și companiile vor da faliment.
Mai mult, premierul ungar s-a arătat complet neîncrezător în medierea europeană. A criticat dur instituțiile comunitare, afirmând că „Bruxelles-ul sprijină Ucraina” în această dispută, nu Ungaria. „Nu aştept nimic de la Bruxelles. Aceasta este un teatru de comedie”, a subliniat Orbán.
Reacții dure la Bruxelles
Dar gestul său a stârnit furie printre ceilalți lideri. Președintele Consiliului European, António Costa, a catalogat comportamentul lui Orbán drept „inacceptabil” și o încălcare fără precedent a unei „linii roșii” de cooperare. Costa a subliniat că niciun lider nu a încălcat vreodată acest principiu al bunei-credințe. Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut să respecte decizia unanimă din decembrie: „Principiul care guvernează activitatea în UE este cel al loialităţii şi al fiabilităţii şi pornesc de la premisa că toate statele membre ale Uniunii Europene îl respectă”.
Și totuși, ce înseamnă, până la urmă, loialitatea în interiorul Uniunii când interesele naționale par să primeze? Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a sugerat că există soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei. „Există alternative, dar să vedem cum va decurge. Va fi nevoie, si, de puţin caracter politic din partea noastră a tuturor”, a declarat Kallas.
Apărarea neașteptată a Giorgiei Meloni
Într-o turnură surprinzătoare, premierul italian Giorgia Meloni i-ar fi luat apărarea lui Viktor Orbán în timpul discuțiilor private. Deși a reafirmat sprijinul Italiei pentru Ucraina, Meloni ar fi spus că înțelege poziția liderului maghiar, care se confruntă cu alegeri pe 12 aprilie.
Potrivit a cinci diplomați familiarizați cu discuțiile confidențiale, Meloni ar fi declarat că „poziția lui Orbán este normală, deoarece lucrurile se schimbă și dacă aș fi în aceeași situație, aș înțelege-o”. Guvernul italian a negat însă vehement această informație. „Propoziția atribuită prim-ministrului este complet nefondată”, a transmis un oficial de la Roma.
Meloni ar fi adăugat, conform diplomaților (reprezentând patru țări europene diferite), că „prim-ministrul ungar a fost constructiv anterior și ar trebui să se aștepte să renunțe la veto dacă conducta se redeschide”.
Alternative și alte fronturi de luptă
Iar blocajul nu se oprește aici. Orbán își folosește dreptul de veto și asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează energia, băncile și serviciile rusești. Budapesta a legat politic ambele dosare, spre disperarea celorlalte 25 de state membre, care au emis o declarație comună solicitând „prima plată către Ucraina până la începutul lunii aprilie”.
O soluție concretă, așadar, există.
Premierul croat Andrej Plenkovic a afirmat că țara sa poate ocoli șantajul energetic. „Croaţia poate furniza tot petrolul de care au nevoie Ungaria şi Slovacia” prin conducta sa JANAF, ca alternativă la Drujba.
Dincolo de Ucraina, agenda Orientului Mijlociu
Pe lângă criza ucraineană, liderii UE au adoptat și o poziție fermă privind situația din Orientul Mijlociu. Consiliul European a condamnat violența coloniștilor extremiști din Cisiordania și a cerut adoptarea de măsuri restrictive împotriva acestora. În privința Iranului, documentul reiterează că Teheranului „nu trebuie să i se permită niciodată să dobândească o armă nucleară”.
O altă discuție aprinsă a vizat piața emisiilor de carbon (ETS), unde Republica Cehă a cerut suspendarea sistemului până în 2034, o propunere care divizează profund statele membre.
Într-un videoclip postat după discuții, Orbán a spus că totul a fost „dificilă, am fost sub presiune din toate părțile, dar au încercat asta în locul și momentul nepotrivit”. Cel mai probabil, o rezolvare a blocajului va veni abia după alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
