Atacurile de tip ransomware au explodat cu 49% în ultimul an, iar experții în securitate spun că vinovatul principal este inteligența artificială. Pentru companiile din România, asta înseamnă că vechile metode de protecție nu mai sunt de ajuns. Amenințările nu mai vin doar din exterior, sub forma unor viruși clasici, ci se nasc chiar în interiorul firmelor, de la angajați care folosesc chatboți fără acordul departamentului IT. De la scurgeri de date accidentale la viruși care învață singuri cum să ocolească sistemele de apărare, noile pericole sunt mai subtile și mai dăunătoare ca niciodată. Iată patru dintre cele mai mari riscuri la care trebuie să fie atente firmele locale, bazate pe cele mai recente rapoarte și analize.
1. „Shadow AI” sau cum ajung datele firmei în cloud fără să știi
Cel mai mare risc nu este neapărat un hacker sofisticat, ci un angajat bine intenționat care vrea să-și termine treaba mai repede. Fenomenul, denumit de specialiști „Shadow AI”, descrie utilizarea de către angajați a unor instrumente de inteligență artificială generative neaprobate de companie. Un manager care încarcă un raport financiar confidențial într-un chatbot public pentru a-i genera un sumar sau un programator care introduce bucăți de cod sursă proprietar pentru a-l depana sunt exemple concrete de vulnerabilități. Problema? Aceste date sensibile pot fi folosite pentru a antrena viitoarele versiuni ale modelelor AI, ajungând în cloud, unde compania pierde complet controlul asupra lor.
Un avertisment recent a venit chiar de la Parlamentul European, unde funcțiile AI de pe dispozitivele eurodeputaților au transmis date către servere externe, forțând serviciile IT să intervină. Modelele AI sunt dinamice și imprevizibile; adesea, nici măcar echipele care le dezvoltă nu pot spune cu certitudine cum sunt folosite informațiile pentru a ajunge la o concluzie. Această lipsă de transparență face extrem de dificilă auditarea și urmărirea modului în care datele sensibile sunt stocate sau expuse. Nu e de mirare că, potrivit unui studiu Proofpoint, 64% dintre directorii de securitate (CISO) consideră o prioritate absolută utilizarea sigură a AI-ului generativ.
2. Phishing-ul devine personal
E-mailurile de tip phishing, care încercau să păcălească destinatarii să-și introducă parolele pe site-uri false, erau până acum relativ ușor de depistat din cauza greșelilor gramaticale sau a formulărilor generice. Inteligența artificială a schimbat complet regulile jocului. Atacatorii folosesc acum AI pentru a genera mesaje de phishing perfect personalizate, scrise într-o română impecabilă, care pot imita stilul de comunicare al unui manager sau al unui partener de afaceri. Aceste mesaje pot face referire la proiecte interne reale, la discuții recente sau la evenimente publice ale companiei, crescând exponențial credibilitatea înșelătoriei.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) avertizează că tehnicile de inginerie socială, care mizează pe urgență și pe manipulare psihologică, sunt tot mai des folosite pentru furtul de credențiale. Un atacator poate folosi AI pentru a crea un e-mail convingător de la un presupus CEO, care cere urgent o plată către un furnizor nou, ocolind procedurile standard. Pentru angajatul vizat, presiunea momentului și autenticitatea aparentă a mesajului fac diferența între prudență și o greșeală costisitoare.
3. „Otrăvirea” datelor și decizii compromise
Un risc mai tehnic, dar cu un potențial distructiv uriaș, este manipularea directă a modelelor de AI folosite de companii. Atacatorii pot folosi tehnici precum „data poisoning” (otrăvirea datelor) pentru a corupe procesul de învățare al unui sistem AI. Să ne imaginăm că o bancă folosește un AI pentru a detecta tranzacții frauduloase. Atacatorii pot introduce treptat, în setul masiv de date pe care învață sistemul, mii de exemple de tranzacții frauduloase etichetate subtil ca fiind legitime. În timp, AI-ul va învăța modelul greșit și va începe să aprobe operațiuni ilegale, crezând că respectă procedura corectă.
Acest tip de atac este extrem de greu de detectat, deoarece nu implică o spargere a sistemului în sens clasic. AI-ul funcționează normal, doar că a fost antrenat pe date compromise. Pericolul se extinde la orice domeniu: de la sisteme de control al calității în fabrici, care ar putea fi păcălite să accepte produse defecte, la motoare de recrutare care ar putea fi manipulate să respingă candidați valoroși. Companiile care se bazează pe modele AI de la terți sau pe seturi de date open-source sunt cu atât mai expuse, adăugând straturi suplimentare de risc și opacitate.
4. Ransomware care gândește singur
Războiul cibernetic, așa cum a demonstrat conflictul din Ucraina, se adaptează constant. Experții STS amintesc de malware-ul Emotet, care s-a transformat dintr-un virus bancar într-un instrument complex de exfiltrare a datelor, adaptându-se la fiecare măsură de protecție implementată. Acum, inteligența artificială automatizează și accelerează acest proces de adaptare. Noile tulpini de ransomware folosesc AI pentru a scana rețelele companiilor, a identifica cele mai slabe puncte de intrare și a-și modifica codul în timp real pentru a evita detecția de către programele antivirus.
Conform raportului „State of Ransomware” publicat de BlackFog la începutul lunii, atacurile alimentate de AI sunt un factor cheie în creșterea cu 49% a incidentelor de acest tip. Grupări de criminalitate cibernetică, precum Killnet, care a vizat și România în trecut, pot lansa acum atacuri mult mai eficiente și pe scară mai largă. Lupta nu se mai dă doar între hackeri și antiviruși, ci între inteligența artificială a atacatorilor și pregătirea oamenilor din companii. Cooperarea între instituții, așa cum subliniază experții de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), devine vitală, dar prima linie de apărare rămâne cultura de securitate din fiecare organizație. În această nouă realitate, fiecare angajat a devenit, fără să vrea, un punct vulnerabil sau un scut de protecție.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum recunoști ploșnițele de pat și ce faci imediat ca să nu se răspândească în casă
News24Sabotajul de la Carfil ar fi urmărit să provoace panică, apreciază experții în securitate
Dolce SportCristiano Ronaldo intră pe lista preliminară a Portugaliei după suspendarea pentru plecarea din cantonament
GetPonyO mașină poate deveni vehicul istoric de la 30 de ani. Ce condiții aduc scutirea de impozit în România
BravonetEric Bauza, actorul din spatele vocilor lui Bugs Bunny și Daffy Duck, s-a stins la 46 de ani
LylaCătălin Copăescu cere îngrijire de durată pentru obezitate, cu medicamente și chirurgie după nevoile pacientului
