Peste 15.000 de români citesc copiilor în campania contra analfabetismului funcțional

Peste 15.000 de părinți, bunici și profesori s-au mobilizat pentru a le citi copiilor 15 minute pe zi, cu voce tare, într-o campanie națională menită să combată o realitate sumbră. Inițiativa vine ca răspuns la statisticile care arată că unul din doi copii din România nu înțelege textul pe care îl parcurge.

Campania, denumită „Fitness pentru mintea copiilor”, se desfășoară în perioada 4 februarie – 15 martie și promovează lectura și dezvoltarea gândirii critice la preșcolari și elevii din ciclul primar. Potrivit Hotnews, demersul a fost inițiat de patru ONG-uri și 10 edituri și librării, ca o reacție la cifrele alarmante privind educația din țară.

România, pe ultimul loc în UE la consumul de carte

Andreea Nistor, unul dintre inițiatorii campaniei, subliniază importanța dialogului pe marginea textelor citite. „Când discutăm cu copiii despre ceea ce citim, ne asigurăm că ei înțeleg. Iar asta este o problemă foarte mare în România: unul din doi copii nu înțelege ce citește”, afirmă ea. Datele studiilor PISA confirmă această situație, în timp ce Asociația Editorilor din România plasează țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte. Doar 7% din populație, adică aproximativ 1,3 milioane de oameni, reprezintă publicul activ de lectură.

Situația este agravată de dispariția bibliotecilor publice, în special în mediul rural. În ultimii 10 ani, peste 1.400 de biblioteci au fost închise, reprezentând aproape 15% din totalul național. În același timp, 6 din 10 profesori nu au acces la cărți considerate „actuale” pentru materiile predate. Nistor adaugă că și prețul este un factor important, având în vedere că „o carte relevantă pentru copii, mare, cartonată, ilustrată, ajunge și la 50-100 de lei”, iar venitul mediu pe cap de locuitor „forțează coșul de cumpărături al unei familii”.

Cum se transformă cititul într-un obicei prin ateliere online

În cadrul campaniei, jurnalista Cristina Stănciulescu citește povești live, pe Zoom, în fiecare joi, timp de 10-15 minute. La aceste sesiuni gratuite participă săptămânal între 2.000 și 2.500 de elevi din grupa mare și ciclul primar. Pe 26 februarie, de exemplu, peste 2.250 de copii au ascultat online povestea citită de jurnalistă. La final, elevii primesc o provocare creativă, cum ar fi să răspundă la întrebări printr-un desen.

„Cristina Stănciulescu lansează niște întrebări și niște provocări copiilor, iar apoi noi primim desenele lor, pentru că ei ascultă povestea și întrebările. Faptul că desenează e o formă de expresie, o manieră de reflectare a ceea ce tu ți-ai luat din povestea respectivă și ce ți-ai imaginat, ce ai înțeles, cu ce noțiuni și cuvinte și vocabular ai rămas”, explică Andreea Nistor. Această metodă interactivă ajută la dezvoltarea competențelor necesare viitorului. „Angajatorii își doresc ca tinerii care termină școala să aibă tot felul de competențe ale viitorului, iar cititul îi face pe copii mai inteligenți. E ceva ce poate să te propulseze în viață”, mai spune Nistor.

Critici la adresa sistemului: „Distrugi motivația pentru performanță”

Andreea Nistor consideră că profesorii trebuie să renunțe la metodele tradiționale, precum concentrarea exclusivă pe manual și scrisul după dictare, pentru a stimula gândirea critică. „Profesorii sunt concentrați pe programă și pe curriculum și pe manuale și pe conținut. Asta înseamnă să parcurgi informație, să parcurgi cunoaștere. Dar dacă te uiți la ce vor avea de făcut tinerii la job – capacitatea de a rezolva probleme, gândirea analitică, capacitatea de sinteza unor informații – se pot forma dacă tu din primii ani de viață ai avut șansa să reflectezi și să discuți”, argumentează ea.

Deși susține că „nimic nu îi oprește pe profesori să facă lucrurile diferit”, Nistor identifică o problemă sistemică majoră care subminează progresul: lipsa unui sistem de evaluare a performanței. „În sistemul de învățământ din România, nu ai niciun sistem de management al performanței pentru profesor. Dacă are rezultate, dacă își face treaba cu dedicare, primește același salariu și același calificativ de performanță ca și un coleg care nu face asta. Și atunci tu distrugi motivația pentru performanță, progres și autodepășire, premiind pe toată lumea în aceeași manieră”, concluzionează inițiatoarea campaniei.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de leiDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferiteBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat azi