Sistemul de învățământ este în pragul unui conflict major. Peste jumătate dintre profesorii membri de sindicat au semnat pentru a boicota simulările examenelor naționale, programate între 16 și 18 martie, considerând demersul un ultim avertisment pentru Guvern. Acțiunea împarte cancelariile în două tabere, iar miza este o posibilă grevă generală în timpul examenelor din vară.

Cele două mari sindicate din învățământul preuniversitar, FSLI și Spiru Haret, au anunțat că protestul va perturba serios testările. Potrivit unui comunicat citat de Adevărul, „peste 73.000 de angajați (peste 50% din profesorii membri de sindicat) au decis prin semnătură să NU participe la simulările examenelor naționale”. Liderii Simion Hăncescu și Marius Nistor transmit un mesaj ferm: „Ministerul Educației și Guvernul României trebuie să înțeleagă: neparticiparea la simulări este doar pasul premergător unui protest de amploare programat la finalul anului școlar, exact în perioada examenelor naționale propriu-zise!”. Datele arată că peste 40.000 de cadre didactice, reprezentând aproximativ 28%, au optat direct pentru grevă în această perioadă.

„Boicotul nu este îndreptat împotriva elevilor”

Printre profesorii care susțin protestul se numără Marian Ursu, profesor de Limba și Literatura Română la Colegiul Național „Neagoe Basarab” din Oltenița. El consideră că nemulțumirile din sistem sunt justificate. „În momentul de față, orele suplimentare sunt plătite foarte prost, iar în același timp se discută despre mărirea normei de lucru și despre alte măsuri care pun o presiune tot mai mare pe profesori. În aceste condiții, nemulțumirea din sistem este reală”, explică acesta. Profesorul subliniază că acțiunea nu vizează elevii, ci problemele sistemice. „Simulările sunt folosite ca formă de protest pentru a atrage atenția asupra acestor probleme. Profesorii nu protestează împotriva evaluării elevilor, ci încearcă să transmită că sistemul de educație nu poate funcționa corect dacă profesorii sunt supraîncărcați și insuficient remunerați”, a adăugat Marian Ursu. El a mai precizat că „boicotul nu este îndreptat împotriva simulărilor și nici împotriva elevilor. Profesorii nu contestă utilitatea simulărilor în pregătirea pentru examene. În realitate, acesta este un gest de protest față de măsurile de austeritate care îi afectează direct pe profesori”. La școala sa, 31 de profesori au votat pentru boicot și doar nouă împotrivă.

„Copiii nu au nicio vină”

În același județ, la Școala Gimnazială din Curcani, perspectiva este diferită. Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, a decis să participe la simulări, deși inițial a semnat pentru boicot. „M-am gândit că până la urmă copiii nu au nicio vină pentru ce li se întâmplă adulților și că e normal ca ei să dea aceste simulări. Mai ales că e un avantaj pentru ei, în felul acesta își dau seama de ce lacune mai au și se pot redresa, mai pot învăța”, spune profesoara. Deși recunoaște că măsurile Guvernului o afectează direct, diminuându-i venitul cu aproape 1.000 de lei, ea crede că elevii nu trebuie să sufere. „Toți suntem nemulțumiți, vă dați seama, dar pe de altă parte am conștientizat că nu copiii sunt vinovați și nu asta e neapărat o soluție pentru a ne face auziți”. Vali Neagu a menționat că există și alte cazuri similare: „Sunt școli care s-au întors cumva, deși la liderul de sindicat au semnat pe tabelul acela că și-ar dori să boicoteze”.

O problemă etică: elevii, prinși la mijloc

Chiar și în școlile unde simulările se desfășoară, cum este Colegiul Național I. L. Caragiale din București, există înțelegere pentru protestatari. Directoarea Andreia Bodea a confirmat că la liceul său s-au înscris 41 de asistenți și 29 de evaluatori. „Asta a fost alegerea lor, nu le-a impus-o nimeni”, a spus ea, adăugând că îi înțelege „pe deplin” pe profesorii care refuză să participe. Totuși, Bodea este sceptică în privința eficienței protestului. „Grav a fost că greva din învățământ de acum doi ani s-a oprit într-un punct în care s-a obținut ceva, dar nici pe departe ceea ce s-a cerut. (…) Nu văd în acest moment și în această situație economică – în care se află nu numai România, ci aproape toată planeta – ce formă de protest ar putea să clintească niște hotărâri care s-au luat deja”, a declarat directoarea.

Specialista în educație Gabi Bartic atrage atenția asupra aspectului moral al conflictului. „Folosirea acestor momente ca instrument de presiune în negocierile dintre adulți ridică în opinia mea o problemă etică serioasă. Elevii ajung, fără voia lor, în mijlocul unui conflict care nu le aparține”. Bartic consideră că impactul pedagogic al boicotului nu este major, deoarece „absența lor nu determină automat rezultate mai slabe la examen”, dar semnalul public este îngrijorător. „Când un conflict între adulți ajunge să se manifeste în jurul momentelor-cheie din parcursul elevilor, mesajul transmis este că școala devine un teren de confruntare”, a concluzionat ea.

Amenințarea grevei generale și impactul asupra examenelor

Cea mai mare temere este legată de o posibilă grevă generală în timpul Evaluării Naționale și a Bacalaureatului. Profesoara Vali Neagu avertizează asupra consecințelor pentru elevi. „Nici nouă, nici lor nu ne-ar conveni să nu mai dea Evaluarea Națională sau Bacalaureatul. E un moment important din viața lor și cred că ar trebui să rezolvăm și astfel situația, iar cei din ministere să înțeleagă lucrul acesta și să negociem corect și cinstit, fără să fie implicați copiii”, a explicat ea. În schimb, Andreia Bodea crede că, în cazul unei greve, se va găsi resursa umană necesară pentru organizarea examenelor, chiar dacă mai dificil.

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
boicot simulari examene nationale greva profesori Ministerul Educaţiei sindicate învățământ