Blocajul din Strâmtoarea Ormuz a împins prețul barilului de petrol peste 90 de dolari și a aruncat în aer cotațiile internaționale. Prețul petrolului Brent a crescut cu 3,5% în doar 24 de ore, depășind pragul de 112 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a sărit de 98 de dolari. Toată lumea se teme de un efect de domino, dar lucrurile stau puțin diferit, explică Bogdan Călinescu, directorul Institutului de Cercetări Economice și Fiscale (IREF) din Paris.

O istorie care se repetă

Panica actuală nu este, la o privire mai atentă, o noutate absolută. Bogdan Călinescu face apel la calm și amintește că economia globală a mai navigat prin ape tulburi, poate chiar mai periculoase. E drept că situația e tensionată, dar nu e fără precedent.

„Nu este prima dată când există un conflict în zona Golfului Persic. Au mai fost războaie: războiul Iran-Irak, între 1980 și 1988, sau cele două conflicte din Irak, în 1991 și 2003. Ne-am mai confruntat cu astfel de situații și economia mondială a trecut peste ele”, susține Călinescu. Iar exemplele nu se opresc aici. „Prețul petrolului a crescut și atunci. În 2003, irakienii au incendiat numeroase puțuri de petrol. Și totuși, situația s-a stabilizat, iar dezvoltarea economică a continuat la nivel global. În februarie-martie 2022, prețurile la gaz și petrol au crescut foarte mult, după care au scăzut, ajungând chiar sub nivelurile de dinaintea conflictului. Trebuie să rămânem optimiști. Prețurile pot crește pe termen scurt, zile sau săptămâni, dar ulterior pot scădea, chiar sub nivelurile de dinaintea atacului Iranului”, a explicat directorul IREF.

Cine suferă cu adevărat

Imaginea unui Occident paralizat de șocul petrolier este, în opinia economistului, mult prea simplistă. Hai să vedem cine plătește, pe bune, oalele sparte. Expunerea variază enorm în funcție de dependența fiecărei economii de importurile din regiune, un detaliu adesea ignorat în dezbaterea publică.

„Cea mai afectată este China – aproximativ 50% din importurile sale de petrol provin din această zonă. În schimb, Franța, de exemplu, importă doar 10-11%. Așadar, China și Japonia sunt mai expuse, în timp ce Europa este mai puțin afectată”, subliniază Călinescu. Dar cine stă cel mai liniștit? „O țară care nu este deloc afectată este Statele Unite. America are suficiente resurse și este, în prezent, cel mai mare producător de petrol din lume. Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazul de șist din America și importă foarte puțin din Golf”.

Costul ascuns al asigurărilor

Dincolo de prețul barilului, există un mecanism mai puțin vizibil care amplifică efectele crizei. V-ați gândit vreodată la piața asigurărilor maritime?

Aici lucrurile sunt complicate. „Se vorbește mult despre prețurile petrolului și gazului, dar foarte puțin despre asigurări. Companiile de asigurări nu mai vor să acopere transporturile de petrol sau gaz lichefiat, deoarece riscurile au crescut foarte mult. Costurile asigurărilor au crescut deja cu aproximativ 50% înainte de atacul Iranului, iar acum sunt și mai mari. Aceasta este o problemă majoră și contribuie direct la creșterea prețului petrolului„, spune directorul IREF.

Ce soluții au guvernele

Într-un moment de presiune maximă pe puterea de cumpărare, guvernele au la dispoziție câteva instrumente clare. Bogdan Călinescu le ierarhizează. „Prima intervenție este scăderea taxelor la combustibil. Statele pot reduce taxele, iar astfel prețurile ar putea rămâne stabile sau chiar să scadă. A doua soluție o reprezintă utilizarea rezervelor de petrol. A treia soluție este ca țările cele mai dependente de petrolul și gazul din Golf să se reorienteze către alte surse, în special către Statele Unite.”

Numai că există o problemă. „Problema este că statul preferă, de multe ori, să mențină sau chiar să crească aceste taxe pentru a-și asigura venituri constante. De exemplu, în Franța, aproximativ 70% din prețul benzinei la pompă reprezintă taxe. Statul încasează această parte. Este important ca statul să nu profite de situație și să crească artificial prețurile pentru a colecta mai multe taxe.” Iar impactul nu se oprește la pompă. „Aproximativ 13% din exporturile mondiale de îngrășăminte tranzitează zona Golfului. Este un aspect despre care se vorbește prea puțin, dar este foarte important. Și acolo vor crește prețurile, ceea ce va avea efecte directe și indirecte asupra agriculturii”, avertizează Călinescu.

Riscuri geopolitice pentru Europa

Dincolo de calculele economice, ezitarea statelor europene membre NATO de a se implica în securizarea Strâmtorii Ormuz (o arteră pe unde trec zilnic 13 milioane de barili de petrol) este o greșeală politică majoră, crede Bogdan Călinescu.

„Din punct de vedere politic, consider că decizia Franței și a unor state europene membre NATO de a nu interveni în Strâmtoarea Ormuz este una greșită și poate avea consecințe geopolitice serioase. Donald Trump, așa cum îl știm, ar putea reacționa și ar putea lua măsuri împotriva Europei sau chiar a NATO. Iar Ucraina ar putea avea de suferit, la fel și, indirect, România și alte state”, a conchis directorul IREF Paris.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Bogdan Călinescu criza Ormuz Donald Trump Iran pret petrol