Mesajul a fost direct. Fără menajamente. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a spus lucrurilor pe nume: populația României trebuie să fie gata de un efort de război, atât mental, cât și logistic. Declarația nu a fost făcută oriunde, ci într-un context internațional tensionat și în prezența unui general american de rang înalt. Anunță Digi24.
Contextul? O conferință de presă comună cu generalul american Alexus Grynkewich, unde s-a discutat despre securitatea flancului estic al NATO. Când a fost întrebat ce face concret România, spre deosebire de Polonia sau Finlanda, generalul Gheorghiță a venit cu planuri și cifre, nu cu vorbe goale, după cum a relatat Digi24.
De la 1.000 la 10.000 de voluntari anual
Nu sunt doar discuții. Armata a pornit deja un program. „Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război. Tot începând din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți”, a detaliat Vlad Gheorghiță. E un prim pas.
Se începe treptat. Anul acesta, ținta e de circa 1.000 de voluntari. Apoi, în funcție de bani, capacitatea va crește masiv. „În anii următori vom avea, doua, trei serii de pregătire pe an. Capacitatea de pregătire este între 2000 și 10.000 de militari pe an”, a completat șeful Armatei. O schimbare majoră, având în vedere că armata obligatorie a dispărut de aproape 20 de ani.
Nu doar pentru război: cutremure și incendii
Generalul a făcut o precizare importantă. Pregătirea nu vizează doar un conflict armat. Logica este mai amplă: reziliența societății la orice criză. O simplă justificare? Greu de crezut.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize, cum ar fi incendii, cutremure și așa mai departe”, a subliniat Gheorghiță. Nimic nu se va face haotic. Totul va implica o colaborare strânsă cu alte instituții. „Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”.
Platformele din Marea Neagră: Teritoriu național, dar fără Articolul 5?
S-a discutat și despre un subiect sensibil: securitatea proiectului Neptun Deep. Generalul Gheorghiță a revenit asupra unor declarații mai vechi, care lăsau de înțeles că platformele de gaz nu ar fi protejate de Articolul 5 al NATO. Acum, a venit cu lămuriri.
„Juridic, articolul 5 (din Tratatul NATO) nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive (a României din Marea Neagră – n.r.). Dar asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele. Vom avea aliați, dacă va fi cazul”, a clarificat el. Ideea centrală ține de statutul platformelor. Și aici a fost tranșant. „Dacă vă referiți la platformele din exploatarea Neptun Deep, toate platformele sunt teritoriu național.”
Cine apără, de fapt, gazele României
Concluzia? România își va apăra infrastructura critică. Cu orice preț. Fie că vorbim de platforme marine sau de cabluri submarine. Responsabilitățile sunt împărțite clar: misiunea principală de protecție revine Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) va oferi sprijin. Dar pentru asta e nevoie de ceva. Bani. „Trebuie să investim în forțele navale române”, a încheiat generalul Vlad Gheorghiță.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
