Planurile care promiteau o prăbușire rapidă a regimului de la Teheran par să se fi lovit de realitate. Premierul israelian Benjamin Netanyahu este tot mai frustrat după ce strategia serviciului de informații Mossad, care miza pe declanșarea unei revolte populare în Iran, nu a produs rezultatele anticipate. Acest scenariu ar fi fost discutat inclusiv în încercarea de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să susțină o acțiune militară împotriva Iranului.

Un plan prezentat la Washington

Ideea era simplă pe hârtie, dar extrem de riscantă în execuție. Eliminarea liderilor iranieni ar fi trebuit să declanșeze un val de nemulțumire internă, pe care Mossad îl putea apoi amplifica prin operațiuni clandestine. Se miza pe proteste, sabotaj și diverse acte de rezistență, totul culminând cu o revoltă generalizată care să ducă la căderea regimului.

În practică, lucrurile au evoluat diferit.

În loc să cedeze, conducerea iraniană s-a consolidat, iar perspectivele unei revoluții par, cel puțin pentru moment, destul de reduse. Oficialii americani și chiar o parte dintre cei israelieni privesc acum cu scepticism ideea unei schimbări de regim venită pe această cale.

Viziuni diferite în Mossad

Potrivit informațiilor apărute, șeful Mossad, David Barnea, ar fi prezentat personal acest plan lui Netanyahu, estimând că agenția poate genera o mișcare de masă după eliminarea conducerii iraniene. Strategia ar fi fost expusă și la Washington, căutând sprijin. Numai că predecesorul său, Yossi Cohen, avea o abordare complet diferită. El considera schimbarea regimului puțin probabilă și prefera tactici mai prudente: sancțiuni economice dure și operațiuni punctuale, cum ar fi eliminarea unor oameni-cheie din programul nuclear iranian (o strategie care a avut succes în trecut). Barnea a ales o direcție opusă, investind masiv în scenariul unei revolte interne, sperând ca, în urma unor lovituri aeriene intense la începutul conflictului, nemulțumirea populară să explodeze. Dar această „scânteie” nu a aprins focul așteptat.

De ce nu ies iranienii în stradă

V-ați întrebat de ce, în ciuda nemulțumirilor, populația nu se mobilizează? Contextul intern din Iran nu pare deloc favorabil unei revoluții. Protestele anterioare au fost reprimate extrem de violent, cu mii de victime, iar teama unei noi represiuni, amplificată acum de bombardamentele externe, descurajează orice mobilizare în stradă. Un fost oficial american implicat în dosarul iranian explică tranșant de ce oamenii sunt reticenți.

„Mulți nu protestează pentru că știu că vor fi împușcați. Pur și simplu nu vor să moară”, a declarat acesta. Pe de altă parte, există și o categorie largă de cetățeni nemulțumiți de regim, dar care nu sunt dispuși să riște totul pentru a-l răsturna. „Vor o viață mai bună, dar nu o revoluție cu orice preț”, a mai spus sursa.

Iritare la Ierusalim

În acest context, Netanyahu ar fi devenit tot mai iritat de lipsa de rezultate. În primele zile ale războiului, premierul s-ar fi plâns că planul nu funcționează și că există riscul ca Washingtonul să-și retragă sprijinul. E drept că, oficial, discursul s-a mai nuanțat între timp. Netanyahu vorbește acum despre „crearea condițiilor” pentru ca iranienii să-și decidă singuri viitorul, o formulare mult mai diplomatică.

Iar speranța unei schimbări de regim nu a dispărut complet din calculele israeliene. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a sugerat recent că o astfel de evoluție rămâne posibilă, dar a subliniat că ea trebuie să vină din interior: „Este nevoie de oameni pe teren, dar iranieni”. Până atunci însă, realitatea din Iran rămâne una de control strict și teamă. Iar pariul pe o revoltă rapidă, care să încheie conflictul, pare să fi fost, cel puțin deocamdată, unul pierdut.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Benjamin Netanyahu David Barnea Iran Mossad revolta Iran