Teheranul a pus România în vizor. După decizia țării noastre de a permite avioanelor americane să folosească bazele militare pentru realimentare, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a amenințat direct Bucureștiul. El a promis „un răspuns politic și juridic adecvat”.

Amenințări directe de la Teheran

Tonul oficialului iranian a fost unul extrem de dur. El a avertizat toate statele să nu se implice în conflictul din Orientul Mijlociu. „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Aceste zile vor trece, iar Iranul va ieși din această încercare cu demnitate și cu fruntea sus”, a transmis Esmail Baghaei.

Iar referirea la țara noastră a fost directă și fără echivoc. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat oficialul. Baghaei a adăugat că gestul este „complet inacceptabil din punct de vedere al dreptului internațional” și ar reprezenta „o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară”.

Amenințarea a fost reluată la finalul declarației. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră.”

Cât de real este pericolul militar?

Dincolo de declarațiile politice, v-ați întrebat vreodată ce capacități militare reale are Iranul pentru a lovi România? Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a analizat situația. Potrivit acestuia, dronele nu reprezintă un pericol direct. „Dronele le exceptăm pentru că dronele Sahed 136 au o rază de 1.500 de kilometri. Rachetele balistice cu rază medie din dotarea forțelor iraniene au o rază de 2.000 de kilometri”, explică generalul.

La prima vedere, pare îngrijorător. Numai că lucrurile stau puțin diferit. „Bătaia acestor rachete este în afara capitalei României, în afara capitalei Bulgariei, în afаrа capitalei Greciei”, precizează Bălăceanu. E drept că, dacă ar fi lansate dintr-o zonă apropiată de Turcia, precum regiunea Tabriz, ar putea ajunge teoretic în zona bazei Kogălniceanu.

Scutul NATO, aproape impenetrabil

Dar o astfel de lansare ar fi detectată imediat de sistemul satelitar al NATO și al SUA. Informația ajunge la comandamentul aerian de la Rammstein, iar în 3-5 minute se dă ordinul de doborâre. Iar capabilitățile de interceptare sunt multiple. „Doborârea se poate face cu rachetele americane SM-2, SM-6 (…) Și SM-3-ul care este în dotarea scutului de la Deveselu poate fi folosit cu succes, sunt rachete care combat rachetele balistice în extra atmosferă, iar în atmosferă avem mai ales sistemele Patriot, care au în dotare rachete de tip PAC-3 extrem de eficiente”, detaliază generalul.

Pe lângă acestea, România mai dispune și de sistemul francez Mamba de la Capul Midia, iar în Mediterana de Est se află o grupare navală puternică, centrată pe port-avionul francez Charles de Gaulle, cu cel puțin 13 fregate capabile să combată rachete balistice. Concluzia lui Bălăceanu este tranșantă: „probabilitatea ca una sau două sau trei rachete să ajungă în spațiu aerian al României, survolând Marea Neagră, este extrem de scăzută, este către limită, se duce către imposibil.”

O reacție politică previzibilă

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, cu peste 20 de ani de experiență în intelligence, consideră că reacția Teheranului era de așteptat. „Avem o reacție a guvernului iranian care se referă la un răspuns politic și juridic, la consecințe politice și juridice ale respectării în fond de către România a acordului semnat în 2005 cu Statele Unite”, a precizat acesta.

Mateiu subliniază că România nu este parte a conflictului, deoarece de pe teritoriul său nu pleacă atacuri spre Iran. „Dar, firește, prin faptul că pleacă avioane cisterne, care nu sunt altceva decât multiplicatori care realimentează în zbor avioane militare americane, există această, nu atât participare în conflict, cât ajutorare a uneia dintre părți.” Tot el amintește că nu suntem singura țară în această situație, avioane similare (KC-135 Stratotanker) fiind prezente și în Bulgaria sau Grecia. Cât despre amenințări, comandorul e pragmatic: „luăm ad literam ce au spus iranienii. Ei au spus că va exista reacții politice și juridice. În final, ei decid.”

Riscuri minime, inclusiv teroriste

Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, este de părere că riscurile de securitate nu s-au schimbat fundamental. „Riscurile privind securitatea nu sunt nici mai mari, nici mai mici comparativ cu cele din momentul în care a fost luată această decizie la nivel național”, explică el. Acesta recunoaște că Teheranul are capabilități de lovire „limitate, dar există”, însă amintește de sistemele de interceptare de la Deveselu, care au exact această misiune.

„Riscurile sunt minime”, a concluzionat Toma.

Pe lângă riscul militar, există și cel terorist. „Întotdeauna există un risc. (…) e clar că după luarea acelei decizii, nivelul de alertă pe undeva ar trebui ridicat. Normal că riscul a crescut, deși este tot minim și sunt mijloace de contracarare.”

În acest context, primele avioane cisternă Boeing KC-135 Stratotanker ale Statelor Unite au și ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce statul român a permis dislocarea temporară de trupe și echipamente pentru a sprijini operațiunile americane din Orientul Mijlociu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
baze militare americane Iran Sandu Valentin Mateiu scut Deveselu Virgil Balaceanu