Traderii și analiștii urmăresc cu sufletul la gură evoluția cotației „Brent”, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu. Volatilitatea este la cote maxime, iar descrierile din piață sunt plastice: „Brent a atins luni cel mai înalt nivel înregistrat de cineva în ultimii ani. Brent a scăzut puternic, a crescut încet și apoi a fost doborât din nou marți. Săracul Brent, avut parte de o perioadă foarte grea în ultima vreme”. Dar v-ați întrebat vreodată de unde vine acest nume atat de familiar în lumea finanțelor?
De la gâscă la zăcământ petrolier
La prima vedere, pare un nume de cod tehnic. În realitate, denumirea vine dintr-un loc complet neașteptat. Țițeiul Brent a fost inițial numele petrolului extras de Shell UK, într-o societate mixtă cu Esso, din câmpul petrolier submarin Brent, situat în largul coastelor Insulelor Shetland din Marea Britanie. Și de unde numele zăcământului? Ei bine, de la o pasăre.
Shell UK avea o convenție internă de a-și denumi câmpurile petroliere după o secvență alfabetică a păsărilor acvatice. Zăcământul Brent, descoperit în 1971, a fost precedat de Auk și urmat de Cormorant. Gâsca brent (brant goose în engleză) este o pasăre acvatică mică, cu gât scurt, care iernează pe coastele britanice. O teorie mai veche, deși neconfirmată, sugerează că numele păsării ar veni de la cuvântul „brand” (făclie), datorită culorii sale fumurii.
Ascensiunea unui standard global
Când producția din zăcământul Brent a început să fie tranzacționată pe piață în anii 1980, a devenit rapid un punct de referință pentru traderi. Locația sa a fost un avantaj major. „Originea petrolului Brent din Marea Nordului a facilitat transportul acestuia către Europa, Africa și Orientul Mijlociu”, explică Adi Imsirovic, un comerciant de petrol experimentat. El adaugă că „această predictibilitate și vizibilitate au contribuit la stabilirea Brent-ului ca principalul țiței de referință la nivel mondial. Prețul altor tipuri de țiței din întreaga lume este calculat luând ca punct de plecare prețul Brent-ului”.
Numai că, odată cu creșterea cererii, în jurul anului 1990, zăcământul original a început să se epuizeze. Până atunci, însă, Brent devenise mai mult decât o marfă. „În jurul său se dezvoltase un complex de piețe de futures și tranzacționare la termen pe petrol, oferind instrumente utile de gestionare a riscurilor industriei petroliere”, spune Liz Bossley, CEO al Consilience Energy Advisory Group, care tranzacționează țiței din 1978.
Brent nu mai este… Brent
Industria a avut tot interesul să mențină acest sistem funcțional, așa că definiția a ceea ce putea fi vândut sub umbrela „Brent” s-a extins treptat, pentru a include noi tipuri de petrol din alte zăcăminte din Marea Nordului. Ultima dintre cele patru platforme ale zăcământului original Brent a încetat să funcționeze în 2021.
Astăzi, lucrurile stau complet diferit. Potrivit lui Bossley, Brent nu mai este un petrol, ci „un nume de marcă pentru o suită de contracte, scadente, forwards, futures, swap-uri și opțiuni. Este ca Coca-Cola sau Pepsi sau ceva de genul acesta”.
Și aici vine surpriza. Cum vine asta? Până în 2015, SUA au interzis exporturile de țiței. „Când țițeiul american a intrat în sfârșit pe piața globală, petrolul din prolificele zăcăminte din bazinul Permian din Texas a început să sosească în Europa și în alte regiuni, în timp ce fluxurile de petrol din Marea Nordului care au format Brent au continuat să se diminueze”, arată Bossley. În loc să abandoneze standardul, industria a făcut o mișcare neașteptată: în 2023, a încorporat în complexul Brent țițeiul american WTI Midland. Concluzia e șocantă: „În prezent, dacă cumperi un contract Brent, în peste 50% din cazuri vei primi WTI Midland”.
„Deci, Brent este o piață din Marea Britanie? O piață din Norvegia? Nu, sunt șanse mari să fie o piață din SUA, deoarece majoritatea livrărilor sunt WTI Midland”, punctează Bossley.
Tensiunile din Ormuz și riscul american
Iar această încurcătură transatlantică schimbă fundamental natura neutră a indicatorului. „Oamenii care au o opinie politică, au un interes personal, consideră acum Brentul ca fiind ceva ușor diferit față de cum era înainte. Acum este potențial sub controlul domnului Trump”, avertizează specialista. Tensiunile actuale, declanșate de administrația Trump împotriva Iranului, pun presiune directă pe preț.
Amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din petrolul mondial, a încetinit deja producția din Golf. Scăderea ofertei duce la creșterea prețurilor. Liz Bossley, care a lucrat în industrie în timpul Revoluției Iraniene și al războiului din Irak, spune că situația actuală este fără precedent. „Chiar dacă Golful Persic nu mai este la fel de mare ca înainte în ceea ce privește aprovizionarea internațională cu petrol, este încă al naibii de mare. Și dacă pierzi aproximativ 20% din aprovizionare, prețul va exploda”.
Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză petrolieră de la Gas Buddy, descrie plastic mecanismul: „Este un fel de licitație pe eBay. Există o cantitate finită de petrol; cel care oferă cel mai mult câștigă. Iar țările cele mai expuse riscului din cauza Strâmtorii Ormuz sunt cele care sunt mai disperate să majoreze prețul petrolului pentru că au nevoie de el, ceea ce îi obligă apoi pe toți ceilalți să plătească mai mult.”
Dilema Rezervei Strategice
În acest context, se speculează că SUA ar putea apela la Rezerva Strategică de Petrol (SPR), cea mai mare rezervă de urgență din lume. Deocamdată, Casa Albă neagă această intenție. O astfel de mișcare ar putea avea însă consecințe neprevăzute pentru însuși standardul Brent.
Bossley explică faptul că petrolul din SPR (care are o calitate diferită) ar putea fi amestecat cu cel aprobat pentru Brent, ceea ce ar duce la o situație în care „o cantitate imensă de Brent s-ar putea pierde”. Ea încheie cu o întrebare care lasă piețele în suspans: „Dacă SPR-ul este eliberat, de unde este eliberat? Și dacă este eliberat, având în vedere calitatea sa atât de diferită de cea a exportatorului Permian Basin West Texas Intermediate din Midland, înseamnă că WTI nu mai poate face parte din Brent?”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe față
Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente grave
News24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 lei
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027
