Aproape 250 de tone de aur au fost achiziționate de băncile centrale în primul trimestru din 2026, menținând cotația la un nivel istoric de 4.500 de dolari pe uncia troy. Fenomenul are loc în ciuda faptului că obligațiunile de stat americane oferă randamente de peste 5%.
Cine câștigă din noua strategie
Cine câștigă din această reconfigurare masivă a portofoliilor suverane? economiile emergente precum China și India, care își reduc accelerat expunerea pe dolarul american pentru a se proteja de riscuri geopolitice. Iar pierzătorul net este Trezoreria SUA, care vede cum cererea instituțională pentru datoria sa scade constant. Această dinamică a piețelor globale lovește indirect și România, obligând Banca Națională să navigheze într-un mediu în care costurile de finanțare în dolari rămân ridicate, în timp ce valoarea rezervei de aur de la București crește proporțional cu piața.
Schimbarea de paradigmă s-a accelerat vizibil după 2022. Înghețarea rezervelor suverane ale Rusiei a forțat zeci de state să reevalueze riscul de a deține active în sisteme financiare externe. E drept că inflația a jucat rolul ei, dar astăzi aurul este cumpărat strict ca poliță de asigurare împotriva sancțiunilor și a fragmentării economice globale.
Aurul detronează datoria americană
Dincolo de cifre, raportul de forțe s-a inversat oficial. Pe baza datelor dintr-un raport recent publicat de Forbes, aurul a devenit principalul activ de rezervă la nivel global.
Cifrele vorbesc de la sine.
La finalul anului 2025, metalul galben a ajuns să reprezinte 27% din rezervele băncilor centrale (vs. 20% cu un an înainte). În același interval, ponderea obligațiunilor de Trezorerie ale SUA a coborât de la 25% la 22%, iar activele denominate în euro au stagnat la 15%.
„Această cerere este exact factorul care a stat la baza recordurilor de preț observate în ultimii ani și va continua să reprezinte un element esențial al pieței ascendente pe termen lung pentru metalele prețioase.” – Victor Dima, Manager de Trezorerie Tavex România
Presiuni fiscale și corecții de preț
Dar lucrurile stau puțin diferit în funcție de presiunile fiscale locale. Conflictul din Golful Persic și închiderea Strâmtorii Ormuz au determinat unele state să vândă din rezerve pentru a acoperi deficitele imediate. Totuși, marii jucători, mai exact China, Polonia și India, își continuă programul de acumulare agresivă.
Prețul a suferit o perioadă de consolidare și corecție în trimestrul al doilea. Cotația a scăzut cu aproximativ 1.000 de dolari față de maximul atins în ianuarie 2026, însă se menține la un nivel dublu comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Până la urmă, ce alt activ oferă o asemenea lichiditate în afara sistemului bancar occidental?
Decizia de a continua achizițiile depinde acum de evoluția dobânzilor dictate de Rezerva Federală. Dacă ritmul din primul trimestru se validează, piețele vor absorbi aproximativ 900 de tone până la finalul anului, consolidând definitiv decuplarea rezervelor suverane de sistemul dolarului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetBianca Ghiurcă a izbucnit în lacrimi după imaginile cu Marco și Gabriella. A luat în calcul să plece
LylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17
Revista IoanaO „perdea” întunecată apărută brusc în câmpul vizual cere evaluare medicală în aceeași zi
News24Județul Brașov a raportat 85 de cazuri de hepatită A de la începerea școlii. Copiii de 1-9 ani sunt cei mai afectați
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
GetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie
