Prețul îngrășămintelor explodează la 500 de euro. Decizia de urgență care vizează toți fermierii

Costurile operaționale din agrobusiness ating un nou prag critic, odată cu explozia prețului la îngrășămintele pe bază de azot la aproximativ 500 de euro pe tonă (față de 380 de euro iarna trecută). Sub presiunea protestelor de la Strasbourg, Comisia Europeană deblochează marți fonduri de criză din rezerva agricolă pentru a preveni un colaps al marjelor de profit în sectorul vegetal.

Până la urmă cine va absorbi acest șoc al costurilor în lanțul de aprovizionare? Cultivatorii de cereale sunt prinși într-o veritabilă menghină financiară. Ei înregistrează pierderi de trei ani consecutivi, loviți de o recoltă catastrofală de grâu în 2024 și de un 2025 în care grâul se tranzacționează sub 200 de euro pe tonă pe bursa din Franța. Pentru piața din România, unul dintre principalii exportatori de cereale din blocul comunitar, această dinamică a prețurilor la inputuri dictează direct competitivitatea fermelor locale pe plan internațional.

Presiunea pe lanțurile logistice globale

Cifrele vorbesc de la sine.

Înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, nu mai puțin de 30% din volumul global de îngrășăminte tranzita Strâmtoarea Ormuz. Așa cum arată datele publicate recent de Forbes, dependența blocului comunitar este una structurală, în condițiile în care Uniunea Europeană importă 60% din îngrășămintele pe care le consumă. La această vulnerabilitate se adaugă și costul tot mai mare al motorinei pentru utilajele agricole, element care a forțat deja guvernele naționale să intervină cu subvenții.

„Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrăşămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce priveşte costurile, ci şi cu privire la disponibilitatea reală a acestora” – Oficiali Copa-Cogeca

Pe termen scurt, executivul european activează rezerva agricolă, având prevăzuți aproximativ 200 de milioane de euro pentru acest capitol în 2026. E drept că Bruxelles-ul caută soluții de avarie, luând în calcul inclusiv relaxarea regulilor privind nitrații pentru a permite utilizarea digestatului provenit din deșeuri organice. Organizațiile de mediu avertizează însă ferm asupra riscului de poluare a apelor.

Fonduri de criză și taxa pe carbon

Dar marii producători văd în această criză un punct de inflexiune pentru politicile industriale.

„creat o conştientizare a naturii strategice a sectorului îngrăşămintelor” – Tiffanie Stephani, reprezentant Yara

Și totuși, Comisia refuză să suspende mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), intrat în vigoare la 1 ianuarie. Reprezentanții instituției susțin că s-au operat deja ajustări ale taxei pe carbon pentru a „atenua important impactul acesteia”, alături de o eliminare temporară a taxelor vamale pentru îngrășăminte, excluzând strict volumele provenite din Rusia și Belarus.

Iar taxele treptate aplicate importurilor din est vor rămâne în vigoare, decizia politică asumată fiind tăierea surselor de finanțare pentru războiul din Ucraina. Decizia finală privind alocarea fondurilor de urgență și arhitectura noilor subvenții va fi detaliată marți la Strasbourg. Până atunci, ecuația rentabilității pentru campania agricolă indică un deficit major de finanțare pe care piețele de mărfuri nu îl pot acoperi singure.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc