Soarta programelor Rabla și Casa Verde pentru 2026 atârnă de un fir de ață. În timp ce mii de români așteaptă să afle dacă mai pot accesa fonduri pentru mașini noi sau panouri solare, Guvernul bate pasul pe loc, iar șeful Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) confirmă că totul este blocat într-o fază de analiză, fără o decizie finală. Incertitudinea planează exact în momentul în care strategia energetică a României pare să se îndrepte cu viteză spre o capcană costisitoare: investiții masive în gaz fosil, care riscă să sufoce tranziția către energia curată și să lase programele pentru cetățeni fără finanțare.
Tăcere la AFM, incertitudine pe piață
Singura informație oficială, venită pe surse din presă, este un duș rece pentru oricine își făcea planuri de achiziție în 2026. Șeful AFM a transmis un mesaj clar, dar deloc lămuritor: Programul Rabla este „sub semnul întrebării”. Nu există o decizie finală, pentru că instituția se află „încă în analiză”. Această declarație laconică lasă loc tuturor speculațiilor, de la o posibilă reducere drastică a bugetelor până la o suspendare completă, similară cu blocajele din anii trecuți la Casa Verde Fotovoltaice.
Lipsa de predictibilitate lovește direct în două sectoare cheie. Pe de o parte, piața auto, unde dealerii și importatorii nu știu cum să își calibreze ofertele pentru mașini electrice și hibride. Doar că miile de familii care și-au bugetat instalarea de panouri fotovoltaice, mizând pe sprijinul statului pentru a-și reduce facturile la energie. Fără un calendar clar și bugete asumate, întreaga piață stă pe jar.
Miza reală: miliardele de euro pentru gaz
În spatele acestei tăceri administrative se ascunde o luptă mult mai mare pentru viitorul energetic al României. O analiză detaliată, publicată recent de organizația Bankwatch, arată o contradicție flagrantă în politicile guvernamentale. În timp ce programele pentru energie verde destinate populației sunt incerte, statul român pompează sume uriașe în infrastructura pentru gaze naturale, un combustibil fosil. Vorbim despre peste 800 de milioane de euro deja investite doar din Fondul de Modernizare al UE în proiecte pe gaz.
Planul este de a înlocui centralele pe cărbune cu noi capacități pe gaz de cel puțin 3,5 GW până în 2030. Proiecte gigantice la Mintia, Ișalnița, Turceni și Iernut sunt deja în stadii avansate și ar putea deveni operaționale chiar din 2027. Problema? Această strategie ignoră potențialul real al surselor regenerabile, care, conform datelor, au preluat deja declinul cărbunelui. Între 2021 și 2023, producția de energie din cărbune a scăzut cu 4 puncte procentuale, în timp ce producția din eolian și solar a crescut cu 4,4 puncte procentuale. Generarea pe gaz a rămas, în esență, stabilă.
Strategia „și cu gaz, și cu soare”
Guvernul pare să meargă pe două drumuri opuse simultan. Pe hârtie, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) sună ambițios: ținta pentru energia regenerabilă ar trebui să ajungă la 38,3% din consumul final până în 2030. Doar că același plan proiectează și o creștere a ponderii gazului în sectorul energetic, de la 20% la 24%.
Aici apare paradoxul. Dacă România își atinge țintele de energie regenerabilă, noile centrale pe gaz riscă să funcționeze sub capacitate și să meargă în pierdere, deoarece energia curată va avea prioritate pe piață. Aceste investiții masive, finanțate din bani publici, s-ar putea transforma în „active eșuate” (stranded assets). Pentru a rămâne operaționale, ar putea avea nevoie de ajutoare de stat sau ar fi forțate să exporte energie, subvenționând practic decarbonizarea altor țări cu fonduri românești și europene.
Mai mult, planurile Transgaz, operatorul național de transport al gazelor, sunt și mai agresive, estimând o posibilă dublare a consumului de gaz din 2027. Acest calcul se bazează pe finalizarea tuturor proiectelor, inclusiv exploatarea perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră. Întrebarea este simplă: dacă fondurile publice masive și atenția politică merg către infrastructura de gaz, ce mai rămâne pentru panourile fotovoltaice și mașinile electrice ale românilor?
Ce urmează pentru români?
Pentru cetățeanul de rând, această strategie contradictorie se poate traduce în costuri mai mari pe termen mediu și lung. Promovarea gazului înseamnă mai multe emisii de gaze cu efect de seră. O dublare a consumului ar adăuga aproximativ 19 milioane de tone de CO₂ în atmosferă anual, aproape dublu față de cât produceau toate centralele pe cărbune în 2020.
Dependența de gaz menține prețurile la electricitate ridicate, deoarece gazul stabilește adesea prețul marginal pe piață. Iar din 2029, introducerea unei taxe pe carbon pentru clădiri și transport va pune o presiune suplimentară pe gospodăriile care se bazează pe gaz pentru încălzire. Practic, românii riscă să fie prinși într-o dublă capcană: fără sprijin consistent pentru a trece la soluții verzi, individuale (prin programe ca Rabla și Casa Verde), și cu facturi tot mai mari din cauza dependenței de un sistem energetic centralizat pe combustibili fosili.
Decizia privind soarta programelor Rabla și Casa Verde în 2026 va fi, Deci, mai mult decât o simplă alocare bugetară. Va fi un semnal clar despre direcția reală a României: fie o tranziție energetică autentică, axată pe electrificare, eficiență și sprijinirea cetățenilor, fie o adâncire în capcana costisitoare a gazelor naturale, cu beneficii incerte și costuri sigure pentru populație.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Rogobete cere date despre banii necesari și posturile din spitalele ministerului și de la ambulanță
Dolce SportAccesul copiilor la terenurile școlare. Ce condiții prevedea proiectul adoptat de Senat în 2022
GetPonyBYD Seagull, de 9.900 de dolari în China, rămâne pe bandă după explozia unei anvelope la 140 km/h în testul mărcii
BravonetMama lui R.J. Mitte îi aduce un omagiu la 15 zile după ce l-a găsit mort
LylaCum soliciți ajutorul de deces în 2026. Poți primi 9.192 de lei dacă ai plătit înmormântarea unui pensionar
Revista IoanaCe alimente cumperi cu adaos comercial plafonat până la 31 decembrie 2026 și ce verifici pe etichetă
