Ministrul Apărării, Radu Miruță, a propus o politică la nivel european pentru a revitaliza fabricile din industria de apărare care nu sunt tehnologizate. Planul vizează creșterea capacității de producție, în contextul în care eforturile mediului privat nu mai sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de armament și muniție.
Propunerea a fost prezentată marți, în cadrul celei de-a doua ediții a Defence Romania Security Dialogue, și a fost deja avansată comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, și președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola. Potrivit Digi24, vicepremierul a subliniat că la nivelul țărilor membre UE și NATO se discută intens despre creșterea producției, însă capacitatea de multiplicare din mediul privat este adeseori limitată.
Ce potențial au fabricile vechi
Radu Miruță a explicat că, deși multe companii private și-au crescut producția exponențial, acest ritm nu este suficient pentru a satisface cererea actuală. Soluția, în viziunea sa, stă în unitățile de producție deținute de stat, care, deși învechite tehnologic, dețin active valoroase precum autorizații de mediu, depozite, hale și locații strategice.
„Discut cu companii care în ultimii ani şi-au dublat sau triplat producţia, dar încă nu este suficient. Şi atunci m-am uitat la ce are România. Aceste fabrici din industria naţională de apărare, care nu sunt acum tehnologizate, au totuşi ceva. Au facilităţi care au autorizaţii de mediu, au depozite de armament, au hale de producţie cu caracteristici tehnice specifice, au buncăre, au poligoane, au locaţii strategic poziţionate, dar care nu au toate tehnologie. Eu cred că este nu doar în avantajul României, ci al ţărilor membre UE, ţărilor membre NATO ca fiecare parte componentă să pună pe masă ceea ce are. Ceea ce noi avem în unele din fabricile industriei naţionale de armament probabil că reprezintă 20-40% din ceea ce e nevoie pentru a avea o capacitate de producţie tehnologizată”, a precizat ministrul.
Soluția propusă: O indexare la nivel european
Ministrul Apărării a propus utilizarea modulelor existente în aceste fabrici, care ar putea beneficia de suportul companiilor private de tehnologie pentru a accelera lansarea producției. El a argumentat că timpul și locațiile strategice nu pot fi cumpărate, indiferent de capitalul disponibil în mediul privat.
„Indiferent de banii pe care parte din mediul privat îi au disponibili, nu pot cumpăra nici timpul, nici locaţiile care sunt strategic poziţionate în România şi care au bucată care este necesară pentru a produce suplimentar şi mai repede în România. Aşadar, ceea ce susţin eu cu tărie este o indexare la nivel european a acestor capacităţi, uitându-ne nu doar spre ce este 100% gata, ci şi spre zonele care au parţial ceva ce este nevoie, cărora să li se adauge tehnologia necesară, statul român, Uniunea Europeană venind cu acest instrument financiar care să apropie cele două entităţi”, a mai spus ministrul.
Paradoxul industriei de apărare din România
Radu Miruță a subliniat că România se află într-o „paradigmă dezavantajoasă”. Pe de o parte, Ministerul Apărării emite constant comenzi și anunță predictibil nevoile de înzestrare, prin Planul național de înzestrare aprobat de CSAT și Parlament. Pe de altă parte, industria națională de apărare nu poate, „adesea”, să onoreze aceste comenzi. În acest context, ministrul a îndemnat la identificarea componentelor din industria de apărare care pot fi revitalizate pentru a susține nevoile Armatei Române.
„În loc de brațe robotice, crescuse vegetație”
Oficialul a vorbit direct despre starea de degradare a unor unități de producție și a propus folosirea banilor din Programul SAFE pentru a „dezmorți” segmente din industria națională. El a descris plastic cum tehnologia modernă ar putea înlocui abandonul din anumite fabrici.
„Am spus de multe ori că în unele fabrici din industria naţională de apărare, în loc de braţe robotice şi de tehnologii de ultimă generaţie, crescuse vegetaţie. Nu e o ruşine să accepţi, este o ruşine să nu faci nimic. Ceea ce am gândit prin acest mecanism SAFE a fost ca cei care au tehnologia pe care industria naţională de apărare nu o are să aducă această tehnologie în locul vegetaţiei crescute din unele fabrici. Şi da, se poate, pentru că comanda este plătită de statul român, este gestionată de Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelarie şi este foarte legitim să utilizezi acest instrument pentru a tehnologiza ceea ce avem astăzi insuficient tehnologizat în industria naţională de apărare”, a declarat Miruţă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe față
Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente grave
News24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 lei
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027