Stocurile comerciale de motorină ale Republicii Moldova au coborât la 6,9 zile de consum, de la 17,6 zile la sfârșitul lunii iunie, iar scăderea a determinat autoritățile de la Chișinău să declare, pe 28 iulie, stare de alertă energetică și hidrologică pentru 30 de zile.

Efectul imediat este dublu: prețul la pompă pentru motorină a fost majorat cu 37 de bani pe litru, iar vânzarea în recipiente a fost plafonată la cel mult 40 de litri per consumator. Presiunea din piață era deja vizibilă cu o zi înainte, pe 27 iulie, când 53 de stații de alimentare din Republica Moldova au rămas complet fără motorină.

Pentru companiile românești din rafinare, trading și logistică, miza este directă. Republica Moldova importă din România aproape 99% din benzină, circa 70% din motorină și aproximativ 70% din GPL, ceea ce transformă orice întrerupere în lanțul de aprovizionare regional într-o problemă comercială imediată. Vulnerabilitatea pieței moldovenești este mai mare la motorină decât la benzină: la acest produs apar lipsurile din stații, limitarea vânzărilor și măsurile administrative de conservare a stocurilor.

Potrivit autorităților de la Chișinău:

„Aproape 99% din benzină, circa 70% din motorină, aproximativ 70% din gazul petrolier lichefiat (GPL) și 100% din kerosenul utilizat în aviație provin de la rafinăriile și terminalele petroliere din România. Majoritatea rafinăriilor din România procesează țițeiul importat din Kazahstan care a sistat temporar exporturile. Chiar dacă exporturile din Kazahstan s-au reluat, rafinăriile din România au nevoie de câteva zile pentru a readuce procesarea la capacități obișnuite. Acesta este motivul pentru care observăm lipsa produselor petroliere la unele stații PECO din țară, dar și scumpirea acestora în rând cu piața regională.”

Dependența de infrastructura regională și țițeiul kazah

Cauzele enumerate de autorități combină un șoc de ofertă și o presiune de preț: întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk, creșterea prețurilor internaționale, conflictul din Orientul Mijlociu și seceta care a redus nivelul Nistrului. În această structură, România apare simultan ca punct de sprijin și ca verigă de transmisie a șocului regional, deoarece rafinăriile care alimentează Republica Moldova depind ele însele de materia primă kazahă.

Pentru a readuce volume în piață, Comisia Națională de Management a Crizelor a permis includerea unui adaos de 25 USD pe tonă în calculul prețului maxim la motorină, destinat acoperirii costurilor logistice suplimentare. Măsura ridică plafonul de preț și creează spațiu comercial pentru importatori într-un moment în care stocurile au ajuns la mai puțin de jumătate față de nivelul de la sfârșitul lunii iunie. Autoritățile au impus în paralel și restricții de ieșire: exportul și reexportul de carburanți din Portul Giurgiulești sunt permise doar dacă stocurile depășesc 2.500 de tone pentru benzină și 7.500 de tone pentru motorină. Libertatea

Cei mai expuși la costuri și discontinuități sunt fermierii și transportatorii moldoveni. Excepția acordată utilajelor agricole, care pot fi alimentate cu cantități mai mari în recipiente specializate, arată unde văd autoritățile riscul operațional cel mai ridicat. În restul pieței, plafonul de 40 de litri pe consumator reduce accesul la stocare preventivă și mută presiunea în fluxul zilnic de aprovizionare.

Unde se mută presiunea în următoarele 30 de zile

În sectorul public moldovean, reducerea consumului de carburanți cu cel puțin 20% față de perioada similară a anului 2025 va funcționa ca măsură de conservare a stocurilor. Astfel, statul încearcă să elibereze volume pentru segmentele unde întreruperea activității produce costuri economice mai mari, în special agricultură și transport.

Pentru furnizorii și operatorii logistici din România, semnalul este că Republica Moldova încearcă simultan să stimuleze importul, să descurajeze exportul din Giurgiulești și să raționalizeze consumul. Această combinație poate însemna comenzi mai volatile, marje influențate de costuri logistice suplimentare și o dependență și mai vizibilă a pieței moldovenești de fluxurile din România în perioada de alertă.

Înaintea acestor întâlniri, Tofan a invocat public nevoia de „dăruire și «patriotism economic»”.

Pentru actorii economici afectați, motorina intră într-un regim de preț mai ridicat, accesul la cantități mari în recipiente este restrâns, iar continuitatea operațională depinde de cât de repede se normalizează livrările și de cât combustibil reușește piața să importe peste pragul critic de 6,9 zile de consum.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Dorin Junghietu motorina Republica Moldova România Vasile Tofan