România a rămas principala piață de export pentru Republica Moldova în 2025, cu peste 30% din livrările externe moldovenești orientate către piața românească, iar schimburile comerciale bilaterale au ajuns la aproape 4 miliarde de euro, cu 15% peste nivelul din 2024. Pentru companiile din ambele state, cifra contează mai ales prin compoziție: fluxul actual este încă mic raportat la capacitatea de absorbție a pieței românești.
Pe scurt, Republica Moldova vinde în România mărfuri de doar un miliard de euro, în timp ce România importă anual bunuri din străinătate de 130 de miliarde de euro. Asta înseamnă că exporturile moldovenești acoperă sub 1% din importurile totale ale României, deși vorbim despre cea mai apropiată piață externă ca limbă și proximitate. Iar în primele patru luni din 2026, exporturile moldovenești către România au crescut deja cu 10% față de perioada comparabilă anterioară, semn că dinamica din 2025 nu a fost un episod izolat.
Miza economică este în primul rând pe segmentul alimentar. România înregistrează un deficit comercial de aproximativ patru miliarde de euro doar la produse alimentare, iar 40% din exporturile Republicii Moldova către România sunt exact în această categorie: semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță și vinuri, urmate de produse de panificație, uleiuri, conserve, sucuri și gemuri. Pentru importatori și retaileri, această structură arată unde există volum rapid de substituire a importurilor din alte piețe. Pentru producătorii români, semnalul este diferit: presiunea concurențială va rămâne concentrată în categoriile unde România este deja net importator.
Dimensiunea pieței explică de ce România funcționează ca test comercial pentru exportatorii moldoveni. Țara are 19 milioane de locuitori, de aproape opt ori peste populația Republicii Moldova, de 2,4 milioane. Din perspectivă de business, aceasta reduce riscul de intrare: aceeași limbă, o piață mult mai mare și acces la un consum intern care poate scala volumele înaintea unei extinderi în alte state membre UE.
România, piață principală cu potențial mare de expansiune pentru Republica Moldova
Irina Tolstousov (directoarea adjunctă a Agenției de Investiții) a explicat, în cadrul programului „Export Vision”, că ponderea României în exporturile moldovenești se menține la un nivel care confirmă rolul de piață principală, dar lasă loc de expansiune.
„În 2025, volumul de export alocat acestei piețe a fost de 29%, iar deja în acest an, în primele patru luni, aceste exporturi au crescut cu 10%. Odată ce vă lansați în România, cu siguranță că o să fie mult mai ușor să vă lansați și peste hotare: în Germania, Italia, Polonia.”
Pentru companiile care urmăresc extinderea regională, mesajul practic este clar: intrarea în România nu este doar o destinație de vânzare, ci o etapă de validare comercială pentru UE. Datele disponibile nu precizează bariere non-tarifare, logistice sau scheme fiscale dedicate, ceea ce mută atenția pe ce se vede în cifre: potențialul neexploatat al unei piețe unde exporturile moldovenești reprezintă o fracțiune foarte mică din cererea totală de import.
Conform Forbes, segmentul nealimentar aduce deja aproape 600 de milioane de euro din exporturile Republicii Moldova către România și este dominat de cablaje electrice, bare din fier și produse de mobilier. Ca structură, această componentă este relevantă pentru investitori și pentru companiile industriale fiindcă reduce dependența de agricultură și alimente, categorii mai expuse la volatilitatea recoltelor și a prețurilor materiilor prime.
Disproporția dintre potențial și nivelul actual al schimburilor comerciale
Andrei Crigan (expert în studierea piețelor și autor al studiului) a sintetizat această disproporție între potențial și nivelul actual al schimburilor, tot în cadrul programului „Export Vision”.
„România importă anual mărfuri din străinătate în valoare de 130 de miliarde de euro. Republica Moldova vinde în România doar un miliard de euro. Este o piață care vorbește aceeași limbă și care este de opt ori mai mare ca populație, 19 milioane de locuitori față de 2,4 milioane.”
Cifra de un miliard de euro are două interpretări utile pentru decidenți. Prima: dependența Republicii Moldova de piața românească este ridicată la nivel de pondere, dar nu la nivel de penetrare valorică a pieței. A doua: România are încă spațiu să înlocuiască o parte din importurile alimentare și industriale din alte state cu marfă moldovenească, fără ca asta să schimbe imediat echilibrul general al comerțului extern românesc, dat fiind că baza totală de import este de 130 de miliarde de euro.
Dar compoziția exporturilor spune și unde este limita actuală. Dominanța semințelor, vinurilor și a unor categorii industriale precum cablajele arată o concentrare în produse unde Republica Moldova are deja avantaj de ofertă. Fără date publice suplimentare despre stimulente sau canale logistice noi, cea mai realistă cale de creștere rămâne adâncirea acestor nișe, nu schimbarea bruscă a profilului de export.
Și pentru companiile românești există o implicație directă. Importatorii, distribuitorii și retailerii pot trata Republica Moldova ca sursă de proximitate pentru categorii unde deficitul României este deja mare, mai ales alimentar. Pentru industrie, cablajele electrice, barele din fier și mobilierul pot susține lanțuri de aprovizionare regionale mai scurte, cu un risc valutar și de transport potențial mai ușor de gestionat decât în relațiile cu piețe mai îndepărtate (cel puțin ca logică comercială, deși datele publicate nu cuantifică aceste costuri).
Numai că raportul de forțe rămâne net în favoarea pieței românești. Chiar după creșterea de 15% din 2025 și avansul de 10% din primele patru luni din 2026, Republica Moldova rămâne un furnizor mic în ansamblul importurilor României. Tocmai această disproporție face ca oportunitatea de creștere să fie încă deschisă: baza actuală este suficient de redusă încât extinderea să poată continua fără constrângeri evidente din partea cererii agregate din România.
Ultimul reper util pentru următoarele trimestre este acesta: aproape 40% din exporturile Republicii Moldova către România sunt produse alimentare, în timp ce România are un deficit de aproximativ patru miliarde de euro pe același segment, ceea ce fixează zona unde orice creștere suplimentară a schimburilor ar putea produce cel mai rapid efect economic măsurabil.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
