Propunerea de scumpire a călătoriei cu metroul la 7 lei a stârnit o revoltă în Capitală. Peste 11.500 de persoane au semnat deja o petiţie împotriva majorării, în timp ce autorităţile susţin că încă analizează măsura.

O majorare de peste 130% în mai puţin de doi ani

Propunerea de scumpire a biletelor a fost votată sâmbătă în cadrul Consiliului de Administraţie al Metrorex, dar decizia finală nu e bătută în cuie. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a precizat Ciprian Şerban. Numai ca aceasta nu este prima majorare recentă. În ianuarie 2025, preţul unei călătorii a sărit deja de la 3 la 5 lei, autorităţile invocând atunci nevoia de echilibrare a bugetului. Acum, noua propunere vizează o creştere până la 7 lei, începând din mai 2026, ceea ce ar însemna o majorare totală de peste 130% într-un interval de nici un an şi jumătate.

Reacţia experţilor: O scumpire fără precedent

V-ați gândit vreodată cum ar trebui justificată o astfel de creștere? Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenţia că situaţia este anormală. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor”, a transmis acesta. Realitatea din teren, să fim serioşi, contrazice orice justificare: călătorii se lovesc zilnic de aglomeraţie, de trenuri vechi fără aer condiţionat şi de întârzieri la livrarea noilor garnituri.

Unde se duc banii Metrorex

Dincolo de calitatea serviciilor, cifrele bugetare ridică şi ele semne de întrebare. Datele din 2025 arată că aproape 37,95% din bugetul companiei (adică aproximativ 1,05 miliarde de lei) se duc spre salarii şi sporuri. În schimb, pentru bunuri şi servicii esenţiale, precum energia, mentenanţa şi piesele de schimb, este alocat un procent de doar 25,07%, echivalentul a circa 697 de milioane de lei. Metrorex se bazează anual pe subvenţii de la bugetul de stat care depăşesc 700-800 de milioane de lei.

„Este revoltător faptul că Ministerul Transporturilor închide ochii la derapajele financiare, iar interesele călătorilor rămân complet neapărate. Metrorex a devenit prototipul perfect al companiei de tip «gaură neagră» pentru bugetul naţional”, a mai transmis Adrian Negrescu.

Petiţia care a strâns mii de semnături

Iar nemulţumirea publică nu a întârziat să apară. O petiţie iniţiată de partidul SENS pe platforma Declic, adresată companiei Metrorex, Guvernului şi Ministerului Transporturilor, a strâns deja peste 11.500 de semnături. Iniţiatorii susţin că scumpirea vine într-un context economic deja dificil. „Policrizele care au venit peste noi de-a valma, la care se adaugă şi măsurile de austeritate ale guvernului, unele de-a dreptul ridicole, au atârnat cel mai greu asupra persoanelor vulnerabile.”

Mai mult, semnatarii avertizează că măsura este contraproductivă şi încurajează folosirea maşinii personale. „Dacă scumpesc preţul unei călătorii cu metroul, autorităţile nu fac decât să trimită şi mai mulţi cetăţeni către automobilele individuale, fapt care creează mai multe cozi în trafic, mai multă poluare şi mai mulţi nervi.”

Urmează şi STB la scumpiri?

Şi ca tabloul să fie complet, la scurt timp după anunţul Metrorex, a venit şi rândul Societăţii de Transport Bucureşti. Compania ia în calcul creşterea tarifelor pentru transportul de suprafaţă, propunerea vizând majorarea preţului unei călătorii de la 3 la 5 lei. Reprezentanţii STB spun că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, diferenţa urmând a fi compensată prin subvenţia de la Primăria Capitalei, dar ar îmbunătăţi fluxul de numerar. E drept că decizia finală nu a fost încă adoptată, dar semnalul este clar pentru bucureşteni.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Negrescu Bucuresti Metrorex scumpire metrou social STB