România a înregistrat anul trecut o statistică rușinoasă: 40 de cazuri de tuberculoză la mia de locuitori. Cifra ne consolidează poziția de campioni europeni la această boală, chiar dacă incidența a scăzut de patru ori față de acum 20 de ani. Județe întregi sunt considerate focare, iar autoritățile promit să reducă decesele cu peste 90% în următorul deceniu.

Povestea unui pacient reinfectat

Dincolo de cifrele seci, sunt drame umane. La Institutul Marius Nasta din Capitală, pacienții ajung adesea târziu sau, mai rău, se reinfectează. Este și cazul lui Gabriel Dan, care se luptă cu boala pentru a doua oară. „Acum 10 ani am mai avut o dată. Tușeam și aveam expectorații și atunci am zis să mă duc să fac o radiografie, să văd despre ce-i vorbea. Și atunci am fost depistat”, povestește bărbatul.

Acum este internat de o lună și mai are de stat în spital încă cinci. V-ați gândit vreodată cum e să stai izolat atâta timp? „Au fost la control și copiii și soția. S-a descoperit că nu sunt contagioși, n-au nimic. Aș mai avea 5 luni de zile. Mi-e greu că e familia acasă și eu aici”, mărturisește pacientul.

Formele rezistente, o problemă reală

Tuberculoza (provocată de bacilul Koch) se transmite extrem de ușor prin respirație, mai ales în spațiile închise și neaerisite. Boala atacă în principal plămânii, dar în formele grave se poate extinde și la alte organe. Cele mai multe cazuri sunt concentrate în zona Moldovei și în județele din sudul țării. Iar apariția bolii la copii este un semnal de alarmă clar: transmiterea comunitară nu a fost oprită.

Numai că adevărata bătaie de cap pentru medici o reprezintă altceva. „Problema reală de sănătate publică rămân aceste cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă, care din păcate sunt încă în număr mare”, a declarat Gilda Popescu, coordonator UATM.

Cifrele rușinii și strategia națională

E drept că s-au făcut progrese. Dacă în 2002 erau diagnosticați aproape 31.000 de bolnavi, anul trecut numărul lor a fost de puțin peste 7.000. Și totuși, România rămâne pe primul loc în Europa. Obiectivul autorităților este să scadă incidența cu până la 90% în următorii 10 ani, însă strategia națională care ar trebui să ne ghideze pașii va fi gata, se pare, abia în 2035.

Depistarea rapidă face diferența.

Specialiștii internaționali insistă pe acest aspect. „Diagnosticarea precoce, tratamentul eficient şi tratamentul pe care pacientul îl acceptă sunt elemente extrem de importante în lupta cu tuberculoza”, a subliniat Uldis Mitenberg, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Soluții noi, provocări vechi

Până la urmă, există și vești bune. România are de puțin timp teste care pot depista boala în stadiu incipient, crescând șansele de vindecare. „Și atunci avem aceste terapii care și pentru România se aplică cu succes de aproximativ 2 ani de zile și au crescut rata de succes terapeutic”, a explicat Gilda Popescu.

Dar, ca de obicei în sistemul sanitar românesc, totul se împotmolește în finanțare. Noile medicamente sunt scumpe, iar banii sunt o problemă constantă. „Avem o provocare cu banii de la chestiunea acestor medicamente, o provocare care este peste tot în sistemul sanitarului românesc”, a concluzionat, fără ocolișuri, Ştefan Răduţ, preşedintele Asociaţiei de pacienţi cu TBC.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Institutul Marius Nasta OMS sistem sanitar TBC tuberculoza