România pregătește un tren de mare viteză de 18 miliarde de euro

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii analizează, pentru prima dată pe baze economice concrete, un proiect colosal de tren de mare viteză. Vorbim despre o investiție estimată la 18 miliarde de euro pentru 780 de kilometri de infrastructură feroviară modernă, menită să lege Marea Neagră de rețeaua europeană.

Scepticism versus studii pozitive

Discuțiile despre trenuri care ating 300 km/h în România stârnesc, nu de puține ori, zâmbete ironice. E drept că, la prima vedere, pare un vis îndepărtat. Dar Robert Răzvan Dobre, director în cadrul ministerului, recunoaște deschis această percepție. „Dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii. Să ştiţi că acelaşi zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză. E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricţiile de viteză sunt de 30 de km la oră”, a spus oficialul.

Și totuși, lucrurile stau puțin diferit. V-ați gândit vreodată dacă avem, pe bune, suficienți călători pentru un astfel de proiect? Ei bine, un studiu de oportunitate a răspuns exact la această întrebare.

„Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienţi pasageri care să susţină financiar un astfel de sistem? Raţionamentul a fost să vedem dacă România ar avea suficient de mulţi pasageri care să poată să plătească un transport pe calea ferată rapid şi cam care ar fi orizontul de timp. Rezultatele sunt pozitive”, a clarificat Dobre.

Timpi de călătorie reduși drastic

Dincolo de cifre, beneficiul direct pentru călători ar fi reducerea masivă a timpilor de parcurs. Estimările arată că o călătorie București-Brașov ar dura o oră și 21 de minute, iar distanța București-Cluj-Napoca ar putea fi parcursă în aproximativ două ore și jumătate. Până la graniță s-ar face în jur de trei ore și jumătate.

Numai că proiectul nu urmărește doar legături interne. Miza este mult mai mare, fiind vorba despre integrarea regională. „Nu legăm doar două sau trei oraşe din România, ci conectăm Marea Neagră şi Bucureştiul la reţeaua europeană şi mai jos avem un vector spre Sofia, Atena şi Istanbul”, a mai precizat oficialul.

Costuri de 18 miliarde și un plan pe 10 ani

Calea ferată se va întinde pe 780 de kilometri, de la Constanța până la graniță. Planul este unul hibrid: se va folosi infrastructura existentă acolo unde permite viteze de 160-200 km/h, iar restul traseului va fi construit de la zero (proiect greenfield).

Costurile sunt pe măsură.

„Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanţa până la graniţă. Acolo unde calea ferată permite 160-200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro. Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operaţional. (…) Este nevoie de o finanţare constantă, din fonduri europene, buget de stat şi parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi”, a detaliat Dobre.

Iar pentru ca acest plan să devină realitate, sunt necesare trei condiții esențiale: susținere politică totală pentru a-l transforma într-un proiect de țară, accesarea de expertiză externă și, cel mai important, o finanțare continuă, fără sincope.

În paralel se lucrează la Autostrada Unirii

În timp ce planurile pentru calea ferată prind contur, autoritățile au anunțat și demararea pregătirilor pentru lucrările pe tronsonul Joseni-Ditrău al Autostrăzii „Unirii”-A8. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a confirmat că antreprenorul a început organizarea de șantier în zona localității Lăzarea, din județul Harghita.

„Organizarea de șantier și pregătirile pentru amenajarea drumurilor tehnologice necesare transportului de echipamente, utilaje și materiale de construcții au ca obiectiv accelerarea proiectului și demararea lucrărilor efective cât mai curând posibil, după finalizarea Proiectului Tehnic, pentru a profita de sezonul favorabil construcțiilor. Echipa CNIR a efectuat săptămâna aceasta, o nouă verificare a celor patru loturi de autostradă dintre Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (jud. Neamț) și este alături de constructori pentru a se asigura că obiectivele avansează conform graficelor asumate”, a transmis CNIR.

Situația actuală a segmentului Sărățeni-Pipirig (cu o lungime totală de 116 kilometri) este împărțită pe loturi: lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) este în faza de organizare de șantier, iar lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) se află în etapa de activități în teren. Pentru loturile 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) și 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km), etapa de proiectare va începe la data de 30 martie.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în RaglaDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repereBravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după baniLylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarciRevista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani