Actualitate

România, prima la proiecte de infrastructură mare din UE, dar ultima la absorbţia de fonduri

Provocările Absorbției Fondurilor Europene în Infrastructura României

Într-o declarație recentă, ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a subliniat dificultățile întâmpinate de România în absorbția fondurilor europene pentru proiectele de infrastructură. Deși țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește aprobarea proiectelor mari de infrastructură, procesul de accesare a acestor fonduri este îngreunat semnificativ din cauza reglementărilor actuale ale Legii Achizițiilor Publice. Aceasta permite contestarea licitațiilor fără repercusiuni pentru cei care fac plângeri nejustificate.

„România conduce Europa la capitolul contracte pentru proiecte majore de infrastructură, cu valori ce depășesc 50 milioane euro. Din 2008 până acum, am finalizat 21 de astfel de contracte: opt în 2008, cinci în 2009 și alte opt doar în primele cinci luni ale acestui an, axate pe apă și gestionarea deșeurilor. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la impresionanta sumă de 2,1 miliarde euro”, a declarat Borbely.

Cu toate acestea, ministrul a recunoscut că absorbția efectivă a fondurilor europene este sub nivelul dorit. În prezent există o prefinanțare disponibilă de aproximativ 270 milioane euro; totuși, plățile efectuate ca urmare a lucrărilor realizate sunt doar 100 milioane euro. „Aceasta reprezintă o sumă insuficienta; trebuie să accelerăm procesul„, a adaugat el.
Hello! How can I assist you today?

Pentru a combate abuzurile legate de contestările licitațiilor care întârzie semnarea contractelor esențiale pentru dezvoltare economică și socială, Borbely propune modificări legislative la Legea Achizițiilor Publice. Aceste modificări ar putea include reținerea unor garanții financiare atunci când contestațiile nu sunt justificate.

De asemenea, ministrul consideră că este necesară clarificarea normelor referitoare la prețurile derizorii practicate la licitații. El sugerează eliminarea ofertanților care propun sume cu mult sub un prag stabilit anterior pentru evitarea situațiilor problematice întâlnite frecvent când companiile oferau prețuri cu până la 50% mai mici decât cele corecte și ulterior renegociind condițiile contractuale.

Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea eficienței absorbției fondurilor europene destinate dezvoltării infrastructurii românești și asigurării unei utilizări responsabile și transparente a resurselor financiare disponibile.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
contestatii finantari garantii infrastructura licitatii MMP proiecte proiecte de infrastructura Romania Uniunea Europeană