Sălaj: Un preot readuce la viaţă un sat printr-o altfel de agricultură

Preotul Adrian Bora este cunoscut pentru inițiativa prin care a schimbat direcția economică a satului Cozla, comuna Letca, județul Sălaj, orientând localnicii spre livezi și culturi de fructe de pădure, în special coacăze, căpșuni și pomi fructiferi. El a ajuns în Cozla în 1999, la vârsta de 25 de ani, iar de atunci a devenit una dintre figurile centrale ale comunității. Pentru cei care caută informații despre preotul Adrian Bora, esențial este acest lucru: numele său este legat de revitalizarea unui sat mic, cu 250 de săteni, printr-un model agricol adaptat terenurilor fărâmițate și cererii pieței.

Într-o localitate izolată, amenințată de depopulare și îmbătrânire, unde agricultura se baza mai ales pe creșterea animalelor și pe culturi tradiționale precum porumbul sau floarea-soarelui, Adrian Bora a intuit potențialul zonei pentru fructe de pădure și pomi fructiferi de înaltă performanță. Miza nu a fost doar schimbarea peisajului rural, ci crearea unor venituri reale pentru tineri și familii, astfel încât viața la țară să rămână o opțiune viabilă.

Cine este preotul Adrian Bora și cum a început schimbarea în Cozla

Preotul Adrian Bora a ajuns în satul Cozla, comuna Letca, județul Sălaj, în anul 1999, la vârsta de 25 de ani. De-a lungul anilor, el s-a dedicat revitalizării zonei prin agricultură adaptată condițiilor locale. A pornit de la o observație simplă, dar decisivă pentru satele cu proprietăți mici și dispersate: „Ne-am uitat în jur și am realizat că terenurile sunt fărâmițate”. Din această realitate a tras o concluzie practică: „Am decis că cel mai bine este să ne concentrăm pe culturi care pot fi gestionate eficient pe suprafețe mici.”

Acest mod de a gândi a fost punctul de plecare pentru transformarea comunității. În locul unei agriculturi tradiționale care aducea randamente limitate și nu oprea plecarea tinerilor, Bora a promovat culturi horticole mai valoroase. El și-a construit credibilitatea inclusiv prin exemplul personal și prin experiența familială. Tatăl său a fost tehnolog într-o livadă din Bihor, iar această apropiere de pomicultură l-a ajutat să înțeleagă atât partea tehnică, cât și potențialul economic al sectorului. „Am crescut între culturile pomicole și am adus cele mai recente soiuri performante în sat”, explică Bora despre angajamentul său față de inovație agricolă.

De ce a mizat pe coacăze, căpșuni și livezi în locul culturilor clasice

Contextul din Cozla era unul tipic pentru multe sate românești mici: terenuri agricole fărâmițate, o localitate izolată și o economie rurală bazată în principal pe creșterea animalelor, porumb sau floarea-soarelui. În astfel de condiții, culturile extensive nu valorifică bine suprafețele mici. Adrian Bora a căutat soluții care să poată produce mai mult pe loturi reduse și care să răspundă cererii moderne din piață.

„Am optat pentru cultivarea coacăzelor negre datorită cererii mari pe piață”, afirmă un agricultor local. Coacăzele negre au devenit cultura-emblemă a satului, dar nu singura. În Cozla au apărut și plantații de căpșuni, pruni performanți și livezi de meri, iar planurile vizează extinderea către zmeură, lavandă și alte specii productive. Terenurile acoperite anterior cu vegetație necontrolată sunt acum cultivate cu arbuști de coacăz negru, ceea ce schimbă nu doar economia satului, ci și peisajul local.

Argumentul de calitate a contat mult. Un agricultor local spune că România și Bulgaria sunt recunoscute la nivel european pentru calitatea superioară a fructelor de pădure datorită condițiilor climatice favorabile regiunii. „Pe măsură ce se înaintază spre Polonia sau Cehia, calitatea fructelor scade semnificativ din cauza solurilor mai puțin potrivite pentru aceste culturi.” Bora completează explicația prin specificul zonei: „Calcarul predominant în zonă combinat cu argilele bogate în minerale contribuie la gustul excepțional al fructelor”.

Prima plantație din 2010 și dovada că modelul poate produce bani

Anul 2010 a fost un moment-cheie pentru Cozla. Atunci a fost pornită prima plantație de coacăz, iar după doi ani a acoperit toate cheltuielile de investiții. Acest detaliu a contat enorm într-o comunitate rurală unde fiecare investiție este privită cu prudență: a oferit o dovadă concretă că agricultura modernă poate fi rentabilă și că nu este doar un experiment.

Modelul nu a fost gândit exclusiv pentru ferme mari. Tinerii au fost încurajați să înceapă cu suprafețe de 30-40-50 de ari, tocmai pentru ca investiția să fie accesibilă și riscul să rămână controlabil. În această logică, chiar și loturile mici puteau fi transformate în surse de venit. Un exemplu relevant din sat arată cât de importantă este alegerea culturii: pe o suprafață de 1500 de metri pătrați, o femeie cultivă coacăze, obținând un profit de 6000 de euro pe an.

Estimările locale privind horticultura întăresc această imagine. Cu o tehnologie adecvată și soiuri bine alese, veniturile minime pe hectar ar putea ajunge la 8.000 de euro anual. După deducerea cheltuielilor, agricultorii ar putea obține un profit mediu de aproximativ 6.000 de euro pe hectar. Raportat la salariile medii din alte domenii profesionale, aceste câștiguri sunt prezentate ca fiind considerabile.

Câte familii s-au implicat și ce se cultivă astăzi în Cozla

Schimbarea nu a rămas la nivel de idee. Astăzi, aproximativ 15 familii din sat s-au aliniat acestei tendințe și au început culturi variate. Printre ele se află și o familie tânără întoarsă din Italia, care gestionează o livadă de peste două hectare cu meri. Acest detaliu arată că proiectul nu a însemnat doar diversificare agricolă, ci și o posibilă alternativă la migrația economică.

Culturile predominante rămân cele de coacăze negre, foarte căutate pe piață. În prezent, la Cozla există aproximativ patru hectare dedicate căpșunilor și cinci-șase hectare cu pruni performanți. Interesul pentru extindere continuă, iar agricultorii locali vor să mărească suprafața cu diverse specii fructifere, precum zmeura sau lavanda.

Preotul Adrian Bora subliniază și nevoia de diversificare în interiorul gospodăriilor, nu doar între culturi: „Mulți dintre cei care investesc în pomicultură își cresc propriile animale sau cultivă legume.” Pentru familiile rurale, această combinație poate însemna stabilitate: venituri din horticultură, completate de autoconsum și alte activități agricole.

De ce a atras atenția investitorilor și a procesatorilor de fructe

Interesul pentru Cozla nu vine doar din partea localnicilor. Investitori din alte colțuri ale țării au început să achiziționeze terenuri sau case în sat. În paralel, procesatorii de fructe au descoperit în zonă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea pomiculturii. Calitatea fructelor, a zaharurilor, enzimelor și vitaminelor depășește așteptările inițiale ale investitorilor, fapt care deschide calea pentru colaborări viitoare.

Analizele efectuate asupra produselor arată rezultate promițătoare privind conținutul rezidual al pesticidelor și insecticidelor utilizate, ceea ce plasează produsele locale într-o categorie superioară pe piața agricolă românească. Într-o perioadă în care cumpărătorii și procesatorii urmăresc tot mai atent calitatea și trasabilitatea, acest avantaj devine relevant nu doar pentru imaginea satului, ci și pentru capacitatea lui de a susține prețuri mai bune.

Se estimează că, în următorii cinci ani, suprafața dedicată pomilor și arbuștilor din zonă va depăși 100 de hectare. Pentru un sat mic, aceasta este o proiecție ambițioasă și spune mult despre încrederea creată în jurul modelului promovat de Adrian Bora.

Rolul infrastructurii și legătura cu orașele din jur

Dezvoltarea agricolă a unei zone nu depinde doar de calitatea solului și de alegerea culturilor. Adrian Bora atrage atenția și asupra infrastructurii rutiere, esențiale pentru transport, aprovizionare și valorificarea producției. „Dacă drumul comunal va fi asfaltat, distanța față de orașele Baia Mare sau Zalău se reduce semnificativ.”

Planurile autorităților locale de asfaltare a drumurilor comunale sunt prezentate ca un sprijin pentru această expansiune. Pentru producătorii de fructe, accesul mai rapid la piețe, depozite, procesatori și servicii poate face diferența între o afacere locală fragilă și una capabilă să se dezvolte.

Ce înseamnă proiectul lui Adrian Bora pentru tinerii din sat

Una dintre cele mai clare mize ale inițiativei lui Adrian Bora este păstrarea tinerilor în comunitate. Tinerii din Cozla au fost încurajați să renunțe la metodele tradiționale de cultivare și să se orienteze spre livezi de pomi fructiferi și culturi de fructe de pădure, cum ar fi coacăzele și căpșunile. Veniturile generate din culturi moderne le oferă o alternativă viabilă la migrarea către orașe sau străinătate în căutarea unui trai mai bun.

Satul Cozla are în prezent 250 de săteni, iar într-o asemenea comunitate mică fiecare familie care rămâne și investește contează. Bora și-a formulat clar intenția: „Vrem să oferim tinerilor o alternativă bună și cred că se poate realiza acest lucru prin organizare și muncă.” Această frază rezumă, de fapt, întregul proiect: nu este doar despre agricultură, ci despre o soluție economică și socială pentru un sat amenințat de depopulare.

Viziunea lui Adrian Bora pentru platoul calcaros dintre Maramureș și Sălaj

Bora își dorește ca platoul calcaros dintre județele Maramureș și Sălaj să devină un centru recunoscut pentru producția de fructe calitative. Ideea merge dincolo de limitele administrative ale unui singur sat și propune un model regional bazat pe valorificarea terenului, a climei și a soiurilor potrivite. În acest sens, Cozla este prezentat ca un exemplu că o comunitate rurală mică, izolată și cu resurse limitate poate construi o nouă economie locală pornind de la culturi cu valoare adăugată mai mare.

Preotul Adrian Bora continuă să inspire generațiile tinere prin inițiativele sale agricole inovatoare, demonstrând că viața la țară poate oferi nu doar confort material, ci și satisfacția muncii bine făcute într-o comunitate unită. Povestea sa este urmărită tocmai pentru această combinație rară dintre vocație socială și pragmatism economic: un preot care a văzut în horticultură nu doar o afacere, ci un instrument de refacere a unei lumi rurale aflate sub presiune.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaCe poți face pentru a întârzia îmbătrânirea pielii. Vara, evită soarele între orele 10 și 17Revista IoanaO „perdea” întunecată apărută brusc în câmpul vizual cere evaluare medicală în aceeași ziNews24Județul Brașov a raportat 85 de cazuri de hepatită A de la începerea școlii. Copiii de 1-9 ani sunt cei mai afectațiDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie