Salariul de 3.770 lei net pentru un profesor debutant adâncește deficitul la științe exacte

Absolvenții de Matematică, Fizică și Chimie care compară prima ofertă din școală cu cea din companii văd o diferență care mută rapid decizia de carieră: un profesor debutant intră în sistem cu 3.770 lei net, în timp ce piața privată plătește semnificativ mai mult pentru aceleași specializări. Rezultatul se vede deja în Titularizarea 2026, unde deficitul de profesori de științe exacte continuă să se adâncească.

Pentru un angajator public care concurează direct cu firme din IT, software, laboratoare și industrie, salariul de intrare rămâne sub așteptările salariale ale tinerilor absolvenți, estimate în general la 5.000-6.500 de lei net.

Miza depășește schema de personal a școlilor. Pe termen mediu, lipsa profesorilor calificați la disciplinele STEM afectează formarea capitalului uman din care se alimentează sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum IT, inginerie și cercetare. Când statul nu poate egala oferta pieței pentru specializările critice, costul nu rămâne în grila de salarizare, ci se mută în calitatea viitoarei forțe de muncă.

Diferența de venit este concretă. Un absolvent de Matematică-Informatică poate obține la intrarea în sectorul privat între 5.500 și 8.000 de lei net, adică cu 1.730-4.230 de lei peste salariul de debut din învățământ. Pentru Chimie, Fizică sau Biologie, ofertele de pornire sunt între 4.500 și 6.500 de lei net, cu 730-2.730 de lei peste cei 3.770 de lei net din școală. Chiar și limita inferioară a intervalului privat depășește salariul din învățământ.

Ioana Petrea, expertă în resurse umane, leagă direct diferența salarială de capacitatea sistemului de a atrage candidați buni.

„Din experiența mea de peste 20 de ani în recrutare, absolvenții acestor specializări au oportunități semnificativ mai bine remunerate în mediul privat decât în sistemul de învățământ. Un absolvent de Matematică-Informatică poate obține un salariu de pornire între 5.500 și 8.000 lei net, iar în anumite companii din IT sau software chiar mai mult, în funcție de competențele tehnice și de oraș.”

Problema nu este una punctuală, legată doar de o sesiune de examen. Un raport OECD din 2024, bazat pe date din anii școlari 2021-2023, plasa România printre cele 18 din 21 de state analizate cu penurie de cadre didactice, în special la Matematică și Științele Naturii. Cum relatează Adevarul, rezultatul din 2026 confirmă că dezechilibrul de pe piața muncii persistă tocmai în disciplinele unde concurența cu sectorul privat este cea mai dură.

Fizica arată cel mai clar unde cedează piața publică

La Fizică, semnalul este mai sever decât media generală a examenului. Anul acesta sunt scoase la concurs circa 340 de posturi cu normă întreagă pentru Fizică, ceea ce indică o nevoie mare de personal într-o disciplină unde capacitatea de atragere a candidaților rămâne slabă.

În termeni de piață a muncii, statul concurează aici cu angajatori care cumpără aceleași competențe de bază, dar la prețuri diferite. Iar când oferta publică pornește sub intervalul salarial pe care îl așteaptă absolvenții, recrutarea devine structural dificilă, nu conjuncturală.

Ioana Petrea, expertă în resurse umane, descrie această pierdere de competitivitate salarială ca factor care împinge spre privat exact profilurile cele mai căutate.

„Problema sistemului de educație nu este doar nivelul salariului de debut, ci faptul că acesta nu mai este competitiv raportat la piața muncii. În aceste condiții, este firesc ca mulți dintre cei mai bine pregătiți absolvenți să aleagă mediul privat, iar deficitul de profesori la disciplinele de Bacalaureat să continue să se accentueze.”

Măsurile punctuale nu schimbă raportul de forțe

Contextul este acela al unui deficit cronic de personal calificat în sectoare publice esențiale. În sănătate, guvernul a deblocat recent posturi. În educație, presiunea este mai mare tocmai în zonele în care competiția cu privatul este directă, iar măsurile de sprijin salarial, inclusiv prima de carieră didactică, nu schimbă suficient ecuația de intrare în profesie.

Pentru decidenții din economie, semnalul este că problema nu mai ține doar de administrarea resurselor umane din școli. Ea devine o chestiune de competitivitate economică: disciplinele care pregătesc viitorii specialiști pentru industrii tehnologice, inginerie și cercetare au dificultăți tot mai mari să-și asigure corpul profesoral de bază.

Anul acesta sunt scoase la concurs circa 340 de posturi cu normă întreagă pentru Fizică.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat aziRevista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilosNews24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul EnergieiDolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă săratăBravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense