Curtea de Apel Bucuresti amana decizia finala. Angajatii Autoritatii de Supraveghere Financiara asteapta sa afle daca reforma care le-a taiat salariile cu 30% si a desfiintat 75 de posturi va fi suspendata. Sau nu. Verdictul vine pe 10 februarie, dupa ce instanta a judecat deja doua cazuri similare la ANCOM si ANRE, cu rezultate complet opuse.

Angajatii ASF au deschis doua dosare separate la Curtea de Apel Bucuresti, conform HotNews. In primul, 153 de salariati au contestat pe 13 ianuarie hotararea 74 din 24 decembrie 2025, care a redus cu 30% toate salariile din institutie. Al doilea dosar? Deschis pe 28 ianuarie de alti 91 de angajati, cere acelasi lucru: suspendarea reformei.

Cat au scazut salariile la varful ASF

Cifrele vorbesc de la sine. Presedintele ASF, Alexandru Petrescu, primeste acum 43.991 de lei net lunar, fata de 62.844 de lei in decembrie 2025. O scadere de aproape 19.000 de lei lunar.

Prim-vicepresedintele Gabriel Ioan Avramescu castiga de la 1 ianuarie 40.699 de lei net, comparativ cu 58.142 de lei anterior. La nivelul institutiei, salariul minim net a ajuns la 4.097 lei, sub 1.000 de euro. Salariul mediu net este de 9.500 lei, iar maximul, pentru directori, a coborat la 27.000 lei net. Toate functiile de director general au fost desfiintate.

Din cele 544 de posturi existente la ASF, 75 au fost eliminate. Dintre acestea, 33 erau ocupate. Concedieri efective.

Precedente contradictorii la ANCOM si ANRE

Situatia devine si mai complicata cand privim ce s-a intamplat la celelalte doua autoritati vizate de reforma. ANCOM a castigat. ANRE a pierdut. Coincidenta?

Angajatii Autoritatii de reglementare in comunicatii au contestat masurile pe 24 decembrie. Sase zile mai tarziu, pe 30 decembrie, Curtea de Apel Bucuresti le-a dat castig de cauza si a suspendat hotararea. Decizia nu e definitiva, dar e executorie, deci produce efecte imediate.

La ANRE, povestea e diferita. Angajatii au contestat pe 8 ianuarie taierea cu 30% a salariilor si disponibilizarea a 14 persoane din aproximativ 300. Pe 29 ianuarie, instanta a respins cererea. Nici aici decizia nu e definitiva, dar momentan reforma se aplica.

De ce au fost vizate aceste institutii

ASF, ANRE si ANCOM erau institutiile cu cele mai mari salarii din sectorul public romanesc. Toate trei se autofinantau din taxe colectate de la sectoarele pe care le supravegheau.

In practica, romanii plateau aceste salarii prin facturile la RCA, energie electrica, gaze naturale, telefonie, internet si TV. Reforma premierului Ilie Bolojan a vizat tocmai aceasta anomalie: salarii de peste 12.000 de euro net lunar la varful ierarhiei, in timp ce institutiile publice clasice aveau plafoane mult mai mici.

Ce urmeaza pentru angajatii ASF

Termenele de judecata sunt stabilite. Primul dosar, cu 153 de contestatari, se judeca pe 3 februarie. Al doilea, cu 91 de angajati, ajunge in instanta pe 25 februarie. Decizia finala pe primul caz vine pe 10 februarie.

Angajatii spera la un scenariu similar cu cel de la ANCOM: suspendarea reformei si revenirea la salariile anterioare. Riscul? Sa primeasca raspunsul primit de colegii de la ANRE, adica respingerea cererii si mentinerea reducerilor.

Autoritatea de Supraveghere Financiara arbitreaza pietele de capital, asigurari si pensii private. Angajatii argumenteaza ca salariile mari erau necesare pentru a atrage specialisti capabili sa supravegheze sectoare financiare complexe. Guvernul sustine ca nivelul salarial era nejustificat de mare comparativ cu restul administratiei publice. Ironia sortii…

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Curtea de Apel Bucuresti