Războiul viitorului se schimbă. Nu se va mai purta doar cu soldați în tranșee. NATO a ales România pentru a deveni unul dintre primele câmpuri de implementare a unui concept defensiv complet nou. Un scut de înaltă tehnologie, relatează Promotor.

Alianța Nord-Atlantică își redesenează strategia pe flancul estic, iar România, alături de Polonia și Finlanda, se află în centrul acestui plan ambițios. Potrivit G4media.ro, NATO va crea în anii următori așa-numitele „zone automatizate” de apărare. Scopul lor este să oprească un potențial inamic înainte ca acesta să ajungă la trupele aliate. Este o mutare strategică, dictată de noile realități de pe câmpul de luptă.

Ce sunt, de fapt, aceste „zone automatizate” de apărare?

Nu e vorba de un zid clasic. Nici de simple garduri de sârmă ghimpată. Conceptul, prezentat de generalul german Thomas Lowin, adjunct al șefului statului major pentru operații la Comandamentul Terestru NATO, într-un interviu pentru publicația germană Welt am Sonntag, este mult mai complex. Aceste zone vor funcționa ca un sistem integrat și autonom, al cărui rol principal este să monitorizeze și să încetinească orice forță inamică.

Vorbim despre un arsenal al viitorului. Drone de supraveghere și atac, vehicule de luptă parțial autonome, roboți tereștri fără pilot și sisteme automate de apărare antiaeriană vor forma prima linie de apărare. Surprinzător sau nu, România este deja implicată direct, derulând proiecte-pilot alături de Polonia pentru a testa eficiența acestor tehnologii într-un scenariu cât se poate de real.

O rețea de senzori de la sol până în spațiu

La baza întregului sistem stă o rețea uriașă de senzori. Aceștia vor fi peste tot. Amplasați pe sol, în aer, în spațiu și chiar în mediul cibernetic, vor culege date non-stop, monitorizând în timp real orice mișcare a unui potențial adversar. Practic, nimic nu ar trebui să miște în apropierea graniței fără ca Alianța să știe.

Datele colectate nu rămân într-un singur loc. Ele vor fi transmise instantaneu către toate statele membre NATO, creând o imagine comună, completă, asupra situației de securitate. Totul va fi gestionat cu ajutorul tehnologiilor de cloud computing și inteligență artificială, asigurând o viteză de reacție pe care sistemele clasice nu o pot egala.

Cine apasă, totuși, pe butonul roșu?

Întrebarea firească este legată de autonomie. Cât de independent va acționa acest sistem? În funcție de amenințările detectate, sistemul poate activa automat drone înarmate, poate disloca vehicule de luptă sau poate lansa sisteme de apărare antirachetă. Tehnologia permite reacții aproape instantanee.

Dar NATO insistă asupra unui detaliu cheie. Un detaliu care face diferența între un scenariu SF și realitatea militară.

Decizia finală de utilizare a forței letale, adică de a deschide focul, va rămâne întotdeauna sub control uman. Factorul uman nu dispare. Este repoziționat strategic, pentru a lua deciziile critice pe baza informațiilor mult mai complete furnizate de sistemul automatizat.

Planul NATO pentru 2027. Flancul Estic, prioritate absolută

Implementarea acestor zone nu este un proiect îndepărtat. Obiectivul, conform presei germane, este ca întregul ansamblu defensiv să devină pe deplin operațional până la finalul anului 2027. Viteza de implementare arată urgența situației. Liderii din nordul și estul Europei, inclusiv din România, au cerut insistent ca apărarea flancului estic să devină o prioritate imediată, în contextul tensiunilor crescute din regiune. Aceste zone automatizate sunt răspunsul Alianței la noile realități ale războiului, unul dominat de tehnologie și viteză de reacție.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Armata Romana roboti militari