Un sergent ucrainean în vârstă de 46 de ani a supraviețuit 471 de zile într-un buncăr improvizat, săpat sub un drum de pe frontul de est al Ucrainei. Serghei Tișcenco a intrat în adăpostul de lângă Bahmut în vara anului 2023 și a ieșit abia în octombrie 2025, după o luptă continuă pentru supraviețuire în condiții extreme.
Un adăpost săpat sub un drum
Adăpostul era, de fapt, o rețea de încăperi din lut, o soluție ingenioasă, dar extrem de periculoasă. „Totul este subteran. Totul a fost săpat. La intrare era un șanț, apoi o secțiune acoperită cu bușteni și camuflată cu pământ și nisip”, a povestit Tișcenco. Locația oferea un camuflaj neașteptat, dar impunea și limite stricte. „Poziția noastră a fost săpată chiar sub un drum asfaltat. Așa că eram limitați de lățimea drumului, dar am continuat să o extindem pe lungime”.
Punctul de cotitură
Dar coșmarul a început devreme, chiar din prima săptămână, când o echipă de asalt rusă a atacat buncărul, ucigând trei dintre camarazii săi. Alți soldați au căzut în zilele următoare, iar speranța unor întăriri s-a stins rapid. „Punctul de cotitură a fost când băieții au murit în acel asalt și am văzut că nu mai era nimeni care să-i înlocuiască pe cei morți”, își amintește el. Iar de aici, totul s-a schimbat. „Am rămas cinci, apoi patru. Mi-am dat seama că vom sta aici mult timp.” Grupul rămas a fost nevoit să reziste singur, într-un spațiu îngust, cu paturi săpate direct în pământ, „de dimensiunea unui sicriu”.
Supraviețuirea este victoria
Potrivit lui Tișcenco, realitatea războiului modern este complet diferită de cea clasică, soldații ascunzându-se mai degrabă de drone decât luptând față în față. „Luptele de modă veche sunt minime – supraviețuirea este victoria”.
Ieșirile erau un coșmar.
Fiecare misiune de aprovizionare, care presupunea alergarea pe kilometri întregi pe timp de noapte pentru a recupera provizii sau a încărca baterii, putea fi ultima. Condițiile din buncăr s-au deteriorat drastic. O mică deschidere folosită pentru observație a fost închisă din cauza riscului de atacuri cu drone, reducând drastic oxigenul. „Respirația era greoaie, astmatică”, povestește sergentul. Lipsa apei i-a forțat să sape o fântână subterană (o operațiune extrem de riscantă care le putea trăda poziția), în timp ce hrana ajungea rar, uneori având „doar o înghițitură de apă la fiecare schimb de patru ore”.
Evadarea și viața de după
După mai multe încercări eșuate, evadarea a venit în cele din urmă, însă parcurgerea a doar trei kilometri s-a dovedit a fi o provocare imensă. Mușchii îi erau atrofiați, iar corpul, neobișnuit cu aerul curat, l-a făcut să se simtă amețit și slăbit. În cele mai grele momente, sprijinul familiei a fost cel care l-a ținut în viață. „Sprijinul copiilor m-a ajutat; mi-a dat putere… Nu mă așteptam să fiu suficient de puternic pentru a supraviețui”.
Decorat ulterior cu titlul de „Erou al Ucrainei”, Serghei Tișcenco visează acum să revină la viața de dinainte de război și să deschidă o clinică veterinară. totusi, unii dintre camarazii săi au rămas pe front, continuând lupta.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Seceta din sol persistă până la 8 octombrie și îngreunează lucrările pentru culturile de toamnă
Dolce SportThierry Henry îl pune pe Zidane „la nivelul lui Dumnezeu” după două victorii fără gol primit
GetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de lei
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaMai mulți pași sunt asociați cu o stare mintală mai bună la adolescenți, dar nu sunt tratament
Revista IoanaBocas del Toro are bungalowuri pe apă în jur de 150 de dolari. La ce confort să te aștepți