Sindromul post-COVID schimbă vieți și aduce provocări neașteptate pentru societate

Sindromul post-Covid ar putea costa țările dezvoltate peste 100 de miliarde de euro anual în următorul deceniu, cu efecte majore asupra sistemelor de sănătate și economiei.

La șase ani de la începutul pandemiei, urmările Covid-19 continuă să fie resimțite la scară largă. Nu mai vorbim doar despre perioada acută a bolii, ci și despre efectele care rămân mult timp după vindecare: sindromul post-Covid. Această problemă pune presiune pe bugetele statelor și pe viața a milioane de oameni. Iată cum se simte cu adevărat această povară.

Simptome care nu dispar și ce aduc ele cu ele

Sindromul post-Covid, cunoscut și ca Covid de lungă durată, apare la unele persoane infectate cu SARS-CoV-2. Simptomele sunt variate și pot persista luni întregi. Cele mai întâlnite sunt oboseala accentuată, durerile musculare sau articulare, dificultățile de respirație, durerile de cap sau problemele de concentrare, cunoscute ca „ceață mentală”.

De obicei, aceste simptome apar în primele trei luni după infecția inițială și durează cel puțin două luni. Mulți pacienți se recuperează în primele nouă luni, însă aproximativ 15% continuă să se confrunte cu simptome și după un an. Este important de reținut că nu vorbim despre o singură boală, ci despre mai multe afecțiuni cu mecanisme diferite.

Simptomele pot fi foarte diferite de la o persoană la alta, ceea ce face ca diagnosticarea și tratamentul să fie mai dificile. Din acest motiv, recunoașterea și monitorizarea cazurilor sunt esențiale pentru a putea oferi sprijin celor afectați.

Presiune tot mai mare pe spitale și bugete

Sistemele de sănătate se confruntă cu o presiune crescută din cauza acestui sindrom. Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) oferă date clare. În 2021, la vârful pandemiei, aproximativ 5,3% din populația țărilor OCDE suferea de Covid de lungă durată, adică în jur de 75 de milioane de oameni.

Costurile medicale directe la acel moment au fost estimate la 45,3 miliarde de euro. Chiar dacă aceste cifre au mai scăzut, OCDE estimează că cheltuielile pentru îngrijirea acestor pacienți vor rămâne ridicate, la aproximativ 9,4 miliarde de euro anual între 2025 și 2035, chiar și în cele mai prudente scenarii.

Pe termen lung, raportul OCDE arată că sindromul post-Covid ar putea aduce costuri anuale de aproape 116 miliarde de euro în țările membre în următorii zece ani. Această sumă este comparabilă cu bugetul anual de sănătate al unor țări precum Olanda sau Spania.

Aceste date arată cât de important este ca sistemele de sănătate să se adapteze și să caute soluții pentru a face față acestei provocări care nu pare să dispară prea curând.

Schimbări pe piața muncii și efecte ascunse în economie

Impactul sindromului post-Covid nu se oprește la sistemul medical. Simptomele de durată afectează capacitatea de muncă a milioane de oameni, ceea ce duce la scăderea productivității și pierderi economice importante.

Costurile indirecte, cauzate de absența de la serviciu, retragerea timpurie din activitate și scăderea productivității, vor depăși cheltuielile medicale directe în perioada 2025-2035, potrivit OCDE. Autorii raportului avertizează că sindromul va continua să reducă participarea pe piața muncii, într-un context deja complicat de creșterea economică lentă și îmbătrânirea populației.

Estimările arată că, în funcție de evoluția infecțiilor, prevalența Covid de lungă durată ar putea ajunge la 0,6–1% din populația OCDE în următorii zece ani. În scenarii realiste, pierderile economice anuale ar putea ajunge la 0,1–0,2% din produsul intern brut, adică aproximativ 116 miliarde de euro pe an până în 2035.

Date lipsă și reacții întârziate

Un aspect important este lipsa unor date unitare la nivel internațional. Identificarea cazurilor, diagnosticul și îngrijirea diferă mult de la o țară la alta, ceea ce limitează capacitatea de a evalua corect impactul și de a construi politici eficiente de sănătate.

Raportul recomandă colectarea și raportarea sistematică a datelor naționale despre sindromul post-Covid, pentru a putea fundamenta măsuri de sănătate publică. Experiența ultimilor ani arată că efectele pe termen lung ale infecțiilor au fost adesea trecute cu vederea la început și riscă să fie ignorate și în perioada de recuperare.

Interesul scade, dar riscurile rămân prezente

OCDE atrage atenția că, deși manifestările clinice ale Covid de lungă durată sunt mai bine înțelese acum, impactul economic și social abia începe să fie analizat sistematic. În același timp, interesul politic și financiar pentru această problemă pare să scadă.

Autorii subliniază că este nevoie de implicare constantă și susținută, atât pentru îngrijirea pacienților, cât și pentru pregătirea în fața unor viitoare pandemii. OCDE avertizează că, în cazul unor noi pandemii sau al apariției unor variante mai agresive ale virusului, efectele pe termen lung trebuie luate în calcul de la început și incluse în planurile de intervenție.

Sindromul post-Covid rămâne o povară economică și socială semnificativă pentru anii următori. Costurile sunt uriașe, iar atenția constantă și acțiunea coordonată sunt esențiale pentru gestionarea impactului său asupra sănătății publice și a economiilor naționale. Ignorarea acestei realități poate avea consecințe economice serioase pe termen lung.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportVinicius Junior ratează duelul cu Barcelona din cauza suspendării de patru meciuriGetPonyUtilizatorii de trotinete fără permis ar avea nevoie de un curs, inclusiv la 14 ani. Ce prevede proiectulBravonetAcademia Europeană de Film a ales cele 68 de lungmetraje care pot ajunge la nominalizăriLylaCum primești tratamente dentare decontate în 2026. Pentru o extracție poți plăti 64,80 lei cu asigurareRevista IoanaCum te poate ajuta supa de pui la răceală. Ingredientele simple și limitele beneficiilor observate în studiiNews24Andris Kulbergs propune ca europenii să renunțe anual la o bere pentru apărarea Ucrainei