Investițiile acoperă doar 11% din deficitul extern al României, față de 30% anul trecut

Investițiile străine directe au acoperit circa 11% din deficitul de cont curent al României în ianuarie-august 2026, față de circa 30% în aceeași perioadă din 2025. O parte mai mare din diferența dintre plățile externe și încasări este finanțată prin împrumuturi.

Deficitul a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro, echivalentul a 82 de milioane de euro pe zi, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), prezentate de HotNews. Dezechilibrul din primele opt luni ale anului a fost cu 942 de milioane de euro mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Contul curent înregistrează schimburile de bunuri și servicii cu străinătatea, veniturile și transferurile. Deficitul arată că plățile către exterior depășesc încasările. Diferența trebuie finanțată, inclusiv prin capital adus de investitori sau prin datorie.

Capitalul adus de investitori a scăzut la 2,1 miliarde de euro

Investițiile străine directe au coborât de la 5,7 miliarde de euro în primele opt luni din 2025 la 2,1 miliarde de euro în același interval din 2026. Reducerea este de aproape două treimi.

Aceste investiții înseamnă bani plasați în firme și fabrici, care nu trebuie rambursați la un termen stabilit, spre deosebire de împrumuturi. Reducerea lor schimbă felul în care este acoperit deficitul extern.

HotNews explică riscul acestei dependențe de finanțarea externă: dacă finanțatorii devin mai prudenți, obținerea banilor se poate scumpi, iar presiunea se poate transmite asupra cursului valutar și a dobânzilor.

Datoriile cu scadență apropiată cresc mai repede

La sfârșitul lui august 2026, datoria externă totală era de 238,1 miliarde de euro, cu 7,45 miliarde de euro peste nivelul de la începutul anului. Statului îi reveneau 129,5 miliarde de euro, peste jumătate din total.

Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 8,5%, până la 53,3 miliarde de euro. Aceasta trebuie plătită sau reînnoită în mai puțin de un an. În comparație, datoria pe termen lung a avansat cu 1,8%.

Rezervele BNR acopereau, la 31 august 2026, 93,5% din datoriile externe care ajungeau la scadență în următoarele 12 luni. La finalul lui 2025, gradul de acoperire era de 102,8%.

Pragul de 100%, cunoscut drept regula Greenspan-Guidotti, este un reper de siguranță folosit de economiști, nu o obligație. Sub acest nivel, rezervele valutare nu ar ajunge singure pentru plata tuturor scadențelor externe dintr-un an. Asta nu înseamnă că toate datoriile trebuie achitate odată: o mare parte este reînnoită.

Importurile de bunuri depășesc exporturile

Comerțul cu bunuri produce cea mai mare parte a dezechilibrului. În ianuarie-august 2026, exporturile au însumat 61,5 miliarde de euro, iar importurile 83,9 miliarde de euro. Deficitul comercial de 22,4 miliarde de euro a fost cu 818 milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru ianuarie-mai arată diferențele dintre principalii parteneri comerciali:

• Germania a rămas cel mai mare partener. România a cumpărat de acolo bunuri de 10 miliarde de euro și a vândut pe piața germană mărfuri de 8,1 miliarde de euro.
• China a înregistrat cel mai adânc dezechilibru: pentru fiecare 100 de euro de mărfuri cumpărate, România a exportat acolo bunuri de circa 8 euro.
• Franța a fost singura dintre cele 11 țări partenere principale către care România a exportat mai mult decât a importat, cu un excedent de 374 de milioane de euro.

Pe ansamblul primelor cinci luni, exporturile au acoperit doar trei sferturi din importuri.

Serviciile compensează numai o parte din ieșirile de bani

Excedentul serviciilor, adică diferența pozitivă dintre încasările externe și plăți, a ajuns la 9,3 miliarde de euro în primele opt luni din 2026. Este cu 712 milioane de euro peste rezultatul din aceeași perioadă a anului trecut.

Contribuțiile principalelor activități au fost diferite:

• Tehnologia informației și telecomunicațiile au adus un excedent de 5,1 miliarde de euro.
• Transporturile au înregistrat un plus de 4,6 miliarde de euro.
• Turismul a avut un deficit de aproape 3 miliarde de euro, practic neschimbat față de anul trecut. Românii au cheltuit în străinătate 6,7 miliarde de euro, în timp ce vizitatorii străini au cheltuit în România 3,7 miliarde de euro.

Veniturile primare, care includ profiturile și dobânzile în relația cu exteriorul, au înregistrat un deficit de 6,7 miliarde de euro, mai mare cu 295 de milioane de euro față de ianuarie-august 2025. Plățile către proprietarii și creditorii străini ai firmelor, precum și către creditorii externi ai statului, depășesc veniturile obținute din afară.

Transferurile au trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro în primele opt luni din 2025 la un deficit de 219 milioane de euro în perioada corespunzătoare din 2026.

Plata datoriei pe termen lung absoarbe mai puțin din exporturi

Indicatorul privind plata datoriei externe pe termen lung s-a îmbunătățit. Din fiecare 100 de euro obținuți din exporturi, 14,5 euro mergeau către aceste plăți, față de 17 euro în 2025.

Rezervele valutare ar fi acoperit 5,9 luni de importuri, față de 6 luni la sfârșitul lui 2025.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Valurile împiedică salvarea a patru marinari de pe Wide Trader, după un incendiu în Marea NeagrăDolce SportCum se face departajarea în Liga Florilor la puncte egale, în timpul campionatului și în clasamentul finalGetPonyHibrid clasic sau plug-in hibrid. Când încărcarea acasă poate coborî cheltuiala la 16-18 lei pentru 100 kmBravonetAaron Paul publică mesajul lui RJ Mitte despre sănătatea mintală după moartea colegului din „Breaking Bad”LylaCum primești tratamente dentare decontate în 2026. Pentru o extracție poți plăti 64,80 lei cu asigurareRevista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de rău