Spitalele din România sub asediu, doi doctori loviți în ultimele zile

Un medic a fost lovit de aparținătorul unei paciente chiar în timp ce se lupta să o readucă la viață. Incidentul, petrecut vineri la Spitalul din Borșa, Maramureș, este al doilea atac violent asupra unui cadru medical în mai puțin de șapte zile, după un caz similar la Târgu Jiu. Aceste evenimente au declanșat un val de reacții dure din partea autorităților și sindicatelor, care cer de la pază mai bună în spitale până la înăsprirea legii. Problema, însă, este mult mai adâncă și e mai mult decât una românească, ci un fenomen global care macină sistemele de sănătate.

Cronologia unei săptămâni negre

Seria atacurilor a început la începutul săptămânii la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Târgu Jiu. Un medic a fost agresat, iar cazul a intrat rapid în atenția Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. Două persoane au fost reținute sub acuzația de ultraj, o încadrare juridică ce sugerează gravitatea faptei.

Vineri seara, tensiunea a atins un nou apogeu la Spitalul Orășenesc din Borșa. Un medic de gardă efectua manevre de resuscitare asupra unei paciente în stare critică. În acele momente, un aparținător a intrat în salon și l-a lovit pe medic, distrugându-i ochelarii. Cazul este acum anchetat penal.

Reacții la cald: „Siguranța celor care salvează vieți nu este negociabilă”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reacționat prompt, transmițând un mesaj „extrem de ferm”. „Violența împotriva personalului medical nu va fi tolerată. Niciodată! Cei care ridică mâna asupra unui medic sau asupra unui asistent atacă, de fapt, siguranța întregului sistem”, a declarat ministrul. Acesta a solicitat public tuturor managerilor de spitale să convoace de urgență firmele de securitate pentru a stabili proceduri de intervenție clare și a reevalua circuitele de acces. „Spitalul nu este gară, iar aparținătorii nu se pot plimba prin secții după bunul plac”, a punctat Rogobete.

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de Raed Arafat, a subliniat că aceste incidente nu mai pot fi considerate cazuri izolate, ci reprezintă un „semnal de alarmă”. Într-un comunicat, DSU a avertizat asupra consecințelor fatale ale unor astfel de acte.

„În sala de resuscitare nu există conflicte, nu există dispute, nu există orgolii – există doar lupta contra timpului pentru salvarea unei vieți. Orice gest violent nu lovește doar într-un profesionist, ci afectează direct actul medical și poate duce la întârzieri, de cele mai multe ori mortale.”

DSU a reamintit că agresarea personalului medical aflat în timpul serviciului constituie infracțiune și poate fi încadrată la ultraj, lovire sau tulburarea ordinii publice, fapte pedepsite cu închisoarea. „Respectul față de actul medical nu este opțional. Siguranța celor care salvează vieți nu este negociabilă”, a conchis instituția.

Pe masă: Legea ultrajului și protocoale deja existente

În căutarea unor soluții, ministrul Sănătății a avansat ideea unor măsuri legislative „clare, concrete, simple”. Principala propunere, discutată și cu președintele Colegiului Medicilor din România, este ca agresiunile împotriva medicilor să fie incluse în sfera infracțiunii de ultraj, ceea ce ar atrage pedepse mai severe. „Mi se pare noaptea minții ca în anul 2026 ministrul Sănătății să vină la televizor și să spună oamenilor ‘vă rog să nu mergeți în spitale să bateți doctorii’, dar este realitatea pe care o trăim”, a recunoscut Alexandru Rogobete.

Federația „Solidaritatea Sanitară” atrage însă atenția că un instrument de protecție există deja, dar nu este aplicat uniform. Anexa nr. 11 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector Sanătate (CCMS) stabilește o procedură obligatorie privind protecția salariaților. Esențial, procedura prevede că agresiunile fizice petrecute la locul de muncă sunt considerate accidente de muncă și trebuie tratate ca atare. Sindicaliștii cer unităților sanitare să aplice strict această procedură și solicită Ministerului Sănătății să inițieze modificări legislative aliniate la standardele internaționale, precum Convenția OIM nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii.

O problemă globală, cu rădăcini adânci

Violența în spitale nu este o problemă strict românească. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o numește o „urgență internațională”, estimând că între 8% și 38% dintre cadrele medicale la nivel global suferă agresiuni fizice pe parcursul carierei. Cifrele din Europa confirmă tendința: în Italia s-au înregistrat circa 1.600 de cazuri pe an între 2019 și 2021, iar în Franța, raportările au crescut cu 27% anul trecut. Femeile sunt cele mai afectate: 71% dintre victimele din Italia și 78% din Spania sunt femei.

Experții internaționali descriu fenomenul folosind metafora unui copac. Frunzele sunt violența vizibilă, a pacienților sau aparținătorilor. Trunchiul este violența instituțională, exercitată de management prin birocrație excesivă sau lipsă de sprijin. Rădăcinile sunt violența structurală: subfinanțarea sistemului, lipsa de personal, timpii mari de așteptare și condițiile precare de muncă. „Violență înseamnă, de exemplu, să ai doar cinci minute la dispoziție pentru a consulta un pacient”, explică un studiu spaniol. Această presiune sistemică generează frustrare de ambele părți și creează un teren fertil pentru conflicte. Până la rezolvarea acestor probleme de fond, medicii din România cer măsuri concrete care să le garanteze că pot salva vieți fără să se teamă pentru propria siguranță.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyFord vrea să coboare Fathom la 29.945 de dolari folosind două piese turnate în loc de 146BravonetAstra Film aduce online șase documentare premiate până pe 8 noiembrie. Abonamentul de 150 de lei include 30 de filmeLylaGenuflexiunile la perete făcute o dată pe săptămână au păstrat o parte din scăderea tensiunii obținută în prima lunăRevista IoanaTransfăgărășanul s-a închis între Piscul Negru și Bâlea Cascadă pe 27 octombrieNews24Suspectul din ancheta incendiului de la Carfil, arestat 7 zile în Polonia. Predarea către România se judecă separatDolce SportKimi Antonelli poate lua titlul mondial de Formula 1 în Mexic cu doar două puncte