Stadionul Dinamo costă 854 milioane lei într-o Românie cuprinsă de febra arenelor noi

România a intrat într-o adevărată febră a stadioanelor noi, cu cel puțin zece proiecte majore de construcție aflate în derulare. Investițiile, care promit infrastructură modernă în locul vechilor arene comuniste, pornesc de la zeci de milioane de euro și nu sunt deloc lipsite de controverse, mai ales în orașe unde pasiunea pentru fotbal pare să se fi stins.

Cât costă noile arene

Dar cât ajung să coste, pe bune, aceste proiecte? Conform listei prezentate de Compania Națională de Investiții (CNI), sumele sunt uriașe. Cel mai scump proiect este noul stadion din Timișoara, cu 32.150 de locuri, estimat la 836,94 milioane de lei. Urmează îndeaproape Arena Dinamo din București, care va avea 25.059 de locuri și este evaluată la 854,57 milioane de lei.

Și lista continuă. Stadionul din Constanța (18.190 locuri) este estimat la 490,93 milioane de lei, în timp ce complexul sportiv din Oradea (16.291 locuri) are o valoare de 472,91 milioane de lei. Alte investiții importante vizează stadionul din Slatina (10.670 locuri) la 397,13 milioane de lei, stadionul Nicolae Dobrin din Pitești (cu 15.200 de locuri) evaluat la 372,85 milioane de lei, și arena din Bistrița (12.388 locuri) cu o valoare de 318,36 milioane de lei.

Pe listă se mai află și stadionul din Târgoviște (12.012 locuri), contractat deja la 271,42 milioane de lei, stadionul Corvinul din Hunedoara (10.100 locuri) la 209,96 milioane de lei, stadionul Tineretului din Brașov (9.716 locuri) la 164,43 milioane de lei și stadionul municipal din Alexandria (5.496 locuri), contractat pentru 66,96 milioane de lei.

Controversele din spatele investițiilor

Nu toată lumea este însă fericită. Nu de puține ori, au fost reclamate costurile ridicate și incapacitatea Guvernului de a finanța aceste proiecte în contextul economic actual, chiar și după semnarea contractelor de execuție. Alți români s-au declarat nemulțumiți de demolarea vechilor arene, de care erau atașați sentimental.

V-ați întrebat vreodată de ce se construiesc arene uriașe în orașe unde echipele abia adună câteva mii de suporteri? Aceasta este o altă controversă majoră, legată de eficiența proiectelor și de adecvarea capacității la nevoile reale ale comunității, în condițiile în care performanțele sportive sunt modeste, iar numărul spectatorilor este adesea redus.

Primul colos al României, construit în patru luni

Lucrurile stăteau puțin diferit în trecut. Primul mare stadion al României, „23 August” din Capitală, a fost ridicat în doar patru luni, în 1953, și avea o capacitate de peste 80.000 de locuri. Un document al CIA din 1954 arăta cum a fost posibil acest lucru: „Stadionul a fost construit în timp record, lucrându-se zi și noapte, de batalioane ale Direcției Generale a Serviciului Muncii (D.G.S.M.) și ale Ministerului Forțelor Armate (M.F.A.), muncitori și cetățeni ai Capitalei, obligați prin așa-zisa muncă voluntară să contribuie. Lucrările au fost facilitate de existența unei gropi naturale, în care a fost construit stadionul”.

La acea vreme, publicația franceză L’Equipe era impresionată: „La inaugurarea Festivalului am făcut cunoștință cu cel mai mare stadion al țării. Sincer mărturisind, noi, francezii, am dori ca stadionul Colombes (n.r. cel mai mare stadion din Franța, cu o capacitate de 50.000 de locuri) să-i fie asemănător. (…) Vastele sale tribune pot cuprinde cu mult peste 80.000 de spectatori. (…) Datorită unghiului de înclinație al tribunelor, vizibilitatea este perfectă din orice punct al stadionului”.

Stadionul a fost demolat în anii 2000 pentru a face loc Arenei Naționale.

De ce sunt preferate construcțiile de la zero

Majoritatea stadioanelor mari din provincie au fost construite în anii ’60 și ’70. După 1990, numărul spectatorilor a scăzut drastic, iar multe arene au fost lăsate în paragină, investițiile fiind minime.

Lucrurile s-au schimbat.

E drept că, potrivit specialiștilor, multe dintre arenele vechi sunt considerate „depășite de timp”. Standardele moderne s-au schimbat, iar construcțiile din anii ’60-’70 nu mai corespund cerințelor de siguranță, confort, acces pentru persoanele cu dizabilități sau facilități media și comerciale. Un stadion nou oferă avantajul de a nu fi limitat de configurații vechi.

Ghidul UEFA pentru stadioane de calitate subliniază această nouă viziune: „Designul stadionului trebuie să ia în considerare nevoia de a crea structuri ospitaliere, care oferă confort și siguranță la niveluri maxime. Stadioanele de fotbal sunt privite din ce în ce mai mult ca monumente arhitecturale în cadrul peisajului urban, care au un impact major asupra comunităților și infrastructurii înconjurătoare”.

Iar scopul nu mai este doar sportiv. „Stadioanele trebuie dezvoltate în vederea maximizării potențialului lor comercial, integrând o gamă variată de dotări și facilități. Designul stadionului trebuie să încorporeze cele mai recente tehnologii, pentru a oferi cele mai bune facilități publicului amator de fotbal, care așteaptă din ce în ce mai mult de la experiența venirii pe stadion”, mai arată ghidul UEFA.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Doar 23% dintre tinerii români au studii superioare, iar profesorii pierd putere de cumpărareDolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutiveGetPonyGateway Fleets comandă încă 200 de camionete electrice Workhorse W56, cu livrări din 2027BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții aziLylaDe ce ajungi să te cerți cu partenerul chiar dacă există iubire și cum rupi ciclul conflictuluiRevista IoanaCarnea lăsată pe blat nu devine sigură prin recongelare. Cum o dezgheți corect