Sticla de Pădurea Neagră – de la paharele exportate în America, la peştii de pe televizoarele românilor

Fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră, un simbol al tradiției sticlarilor români, a cunoscut o istorie tumultoasă de 150 de ani. Astăzi, locul care odată găzduia peste 1.500 de muncitori și producea semi-cristal apreciat în întreaga lume este doar o platformă părăsită,înconjurată de clădiri dărăpănate.

Începuturile unei industrii

Conform documentelor istorice, fabrica a fost fondată în 1841, pe Valea Bistrei din județul Bihor.Aici se găseau resursele necesare pentru producția sticlei: apă din abundență, cuarț și lemn pentru combustibil. Această locație strategică a permis dezvoltarea rapidă a industriei locale.

Primii muncitori au fost germani care au denumit zona schwartz Wald datorită pădurilor dense din jur.Numele s-a transformat ulterior în Pădurea Neagră atât în română cât și în maghiară (Feketeerdo). Fabrica a prosperat după ce s-a conectat la rețeaua feroviară printr-un drum pietruit, facilitând transportul produselor finite.

Perioada interbelică și comunistă

La începutul secolului XX,fabrica a fost preluată de o companie germană asociată cu una dintre cele mai frumoase clăriri din Oradea – magazinul Deutsch K.I., formându-se astfel o societate anonimă cu un capital social semnificativ. Produsele celebre ale fabricii includeau borcane ermetice marca „Viktória”. În perioada comunistă, fabrica funcționa sub numele „Întreprinderea de sticlării Pādurea Neagrā”, continuând să fie recunoscut pentru calitatea sa internațional renumită.

Dilemele post-comuniste

Duplicitatea privatizării după 1989 a dus la declinul fabricii; aceasta s-a închis definitiv în 1996. Jano kubala, un fost angajat al fabricii timp de două decenii, își amintește cum produsele erau exportate pe scarǎ largǎ şi apreciate global.

Povestea ruinei

Astfel că astazi, fosta fabricã este doar o ruinã , iar amintirile despre vremurile glorioase sunt păstrate doar prin poveștile celor care au lucrat acolo. Gheorghe Cătana,actual proprietar al terenului unde se afla fabrica spune că furturile repetate l-au determinat să demoleze cladirile rămase.

Viitor incert

În prezent, viitorul zonei nu pare legat deloc de industria sticlei , ci mai degrabã turismului; primarul Danuţ Ţipţer subliniazã potenţialul turistic al regiunii datoritǎ aerului curat si peisajelor pitorești.
„Turismul este singura opțiune viabilǎ,” afirmǎ el.

(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUnde se adună praful care poate crește consumul frigiderului și cum îl curețiNews24Cum setezi Control parental pe TikTok ca să limitezi timpul copilului și să filtrezi unele videoclipuriDolce SportRafael Jodar a prins ultimul loc la Turneul Campionilor după ce Alcaraz l-a învins pe FritzGetPonyAccidentele rutiere grave din România au făcut 840 de morți în primele nouă luni din 2026BravonetPaula Cojocari anunță împăcarea cu Stelian Ogică, dar își menține cererea de divorțLylaCe semne pot apărea într-o criză de anxietate, când suni la 112 și ce poți face pe moment