Se știa de multă vreme, dar acum avem și explicația științifică: stresul psihologic chiar agravează eczemele. O cercetare realizată de o echipă de la Universitatea Fudan din China, care a analizat peste 50 de persoane cu această afecțiune, a reușit să identifice mecanismul exact prin care sistemul nervos influențează direct inflamația pielii.
Legătura directă dintre stres și eczeme
Studiul a comparat nivelul de stres raportat de participanți cu severitatea inflamației și, mai ales, cu nivelul eozinofilelor din sânge și piele. E drept că nu e un termen foarte cunoscut, dar eozinofilele sunt un tip de globule albe implicate în reacțiile inflamatorii. Rezultatele au arătat o legătură directă: nivelurile mai mari de stres sunt asociate cu forme mai severe ale bolii.
Diferența a fost observată în principal prin niveluri crescute de eozinofile, nu prin modificări ale altor celule imunitare. Aceste celule ajută în mod normal organismul să se apere. Numai că, atunci când sunt activate în exces, ele contribuie la inflamația pielii.
De la creier la piele, traseul inflamației
Dar cum vine asta, mai exact? Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii au urmărit traseul semnalului de stres, de la creier până la piele, folosind modele experimentale și tehnici avansate de imagistică și analiză genetică. Analiza a arătat că stresul activează neuronii simpatici – cei implicați în reacția de „luptă sau fugi” – care transmit semnale către piele și declanșează activarea eozinofilelor.
Odată activate, aceste celule intră într-un mod de acțiune mai agresiv, contribuind la agravarea inflamației, a erupțiilor și a mâncărimii. „Descoperirile aprofundează înțelegerea noastră asupra rolului neuronilor simpatici în inflamația pielii și pot contribui la dezvoltarea unor strategii țintite pentru tratarea bolilor cutanate”, au transmis cercetătorii chinezi.
Un test pe șoareci modificați genetic pentru a avea mai puține eozinofile a confirmat teoria. În acest caz, deși eczema nu a fost eliminată complet, legătura dintre stres și agravarea simptomelor a dispărut în mare parte.
O posibilă „memorie” a inflamației
Lucrurile nu sunt însă complet lămurite. Într-un comentariu, imunologii Nicolas Gaudenzio și Lilian Basso de la Universitatea din Toulouse (o universitate publică de cercetare din Franța) sugerează că creierul ar putea păstra o „memorie” a inflamațiilor anterioare ale pielii, care este reactivată în perioadele de stres. V-ați gândit vreodată la asta?
Cei doi au arătat că mai sunt multe de aflat. „Nu este clar cum diferitele tipuri de stres psihologic activează această axă neuro-imunitară și nici dacă alte celule sau subtipuri neuronale sunt implicate”, au precizat aceștia. Următorul pas este să se verifice dacă mecanisme similare există și în alte boli inflamatorii sensibile la stres, precum psoriazisul sau bolile inflamatorii intestinale.
Impactul real pentru 10% din adulți
Cifrele sunt deloc de neglijat.
Eczemele afectează până la 10% dintre adulți, iar dermatita atopică este cea mai frecventă formă. Boala poate provoca mâncărimi intense, durere și tulburări serioase de somn, afectând calitatea vieții. Iar această descoperire sugerează că gestionarea stresului trebuie să devină o componentă reală a tratamentului, nu doar o recomandare generală, ci o componentă cu impact direct și măsurabil asupra evoluției bolii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi uleiul pentru ouă în funcție de aromă și punctul de fum, de la 107°C la variantele pentru prăjit
News24Rogobete estimează la 10,5-11 miliarde de lei banii necesari sănătății pentru încheierea anului
Dolce SportBayern este condusă de Barça cu 13-18 în primul sfert al meciului din Euroligă
GetPonyAudi recheamă 9.048 de Q4 E-Tron și recomandă încărcarea bateriei până la 80%
BravonetHarry Gilby va juca rolul lui Charlie Weasley în noul serial „Harry Potter”
LylaUnde poți cere sprijin psihologic pentru copil și ce opțiuni există la revenirea la muncă
