Liderii Uniunii Europene au eșuat în tentativa de a-l convinge pe premierul Ungariei, Viktor Orban, să renunțe la blocarea unui împrumut important. După o oră și jumătate de discuții la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, pachetul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei rămâne suspendat, adâncind criza de lichidități cu care se confruntă Kievul.

Pretextul conductei Drujba

Oficial, Budapesta invocă o dispută legată de conducta Drujba, prin care țițeiul rusesc tranzitează Ucraina spre Ungaria și Slovacia. În timp ce Kievul susține că infrastructura a fost avariată de atacuri rusești, Budapesta și Bratislava acuză o tergiversare a reparațiilor. Poziția lui Orban a fost tranșantă încă dinaintea reuniunii. „Până nu va fi petrol, nu vor fi nici bani”, a afirmat acesta.

Situația este cu atât mai tensionată cu cât împrumutul fusese deja agreat de statele membre în decembrie. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a catalogat blocajul drept o încălcare a înțelegerilor, un gest rar la acest nivel. Fără acest ajutor extern, guvernul de la Kiev, care alocă majoritatea veniturilor pentru apărare, riscă fie să taie din sectoare vitale, fie să tipărească bani, cu consecințe economice severe.

Calcul electoral înaintea alegerilor

Dar dincolo de argumentele tehnice, lucrurile stau puțin diferit. Analiștii văd în spatele acestui blocaj un calcul electoral rece, în contextul în care în Ungaria sunt programate alegeri anticipate pe 12 aprilie. Partidul lui Viktor Orban, Fidesz, este devansat în sondaje cu aproximativ 10 procente de partidul Tisza, condus de Peter Magyar. Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice, explică miza.

„Decizia Ungariei este una pur electoralistă, așa cum ne putem închipui. Bătălia politică este extrem de importantă și, pentru prima oară după mult timp, indecisă. Viktor Orbán este amenințat electoral și încearcă să-și concentreze mesajul pe tema ucraineană, care reprezintă o preocupare reală pentru electoratul său”, afirmă Mișcoiu. Acesta adaugă că există și un calcul strategic: „dacă opoziția ar ajunge la putere și ar merge pe o linie mai pro-europeană, Ungaria ar putea pierde sprijinul energetic al Rusiei, de care beneficiază în continuare”.

Pe bune, cum s-a ajuns aici? Mișcoiu are o explicație. „Antipatia față de Ucraina a fost cultivată atent încă din 2022 de Orbán, care a înțeles că aceasta va deveni o temă eficientă de campanie pentru alegerile viitoare. asa ca, întreaga poziționare poate fi înțeleasă în primul rând în această logică electorală și nu reflectă neapărat convingeri ideologice profunde ale guvernului de la Budapesta”.

UE, cu mâinile legate

Iar opțiunile Uniunii de a depăși acest veto sunt practic inexistente în arhitectura instituțională actuală. „Altfel, soluția tehnică este greu de găsit, pentru că depășirea veto-ului unui stat membru în astfel de decizii nu este, în momentul de față, posibilă. Mecanismul decizional al Uniunii Europene a fost construit într-o altă epocă, pentru o comunitate mult mai restrânsă, bazată pe consens și solidaritate”, avertizează Sergiu Mișcoiu.

Un singur guvern poate bloca totul.

Gabriela Ciot, profesor în relații internaționale, confirmă dificultatea. „Destul de greu, pentru că deciziile se iau, prin excepție, în unanimitate. Au existat și situații în trecut în care premierul Ungariei a ieșit din sala de ședințe, iar în acel context a putut fi adoptată decizia. Eu sunt însă o susținătoare fermă a negocierii europene și cred că tocmai acest proces, din ce în ce mai sofisticat, poate duce la un rezultat”.

Reacția României și o speranță de deblocare

Decizia Ungariei a fost criticată și de președintele Nicușor Dan (așa cum este menționat în documentele consultate de redacție), care consideră că există totuși premise pentru o rezolvare. „Este inacceptabil ca o decizie deja luată să fie pusă în chestiune pe un eveniment ulterior, indiferent care e evenimentul acesta, pentru că ştim bine care este punctul de vedere al Ucrainei”, a spus șeful statului român. Acesta a adăugat: „Pe de o parte, Uniunea a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, din punct de vedere procedural, o echipă, tocmai pentru a rezolva acest diferend, o echipă de oameni ai Comisiei Europene şi ai unor state membre sunt la faţa locului pentru a evalua daunele la conductă şi există promisiunea că, în momentul în care petrolul va reîncepe să circule, împrumutul este deblocat, cam asta este situaţia. Deci ne aşteptăm ca într-o lună, din momentul acesta, banii să ajungă la Ucraina”.

Nevoia urgentă de reformă

Problema de fond rămâne. Atât Mișcoiu, cât și Ciot subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își reformeze urgent mecanismele de decizie pentru a nu mai ajunge în astfel de situații paralizante. „Din păcate, lucrurile nu se pot mișca foarte rapid, iar evenimentele de pe scena internațională și europeană nu așteaptă, mai ales în contextul interdependențelor actuale. De aceea, ar fi nevoie de o revigorare a modului în care se iau deciziile”, subliniază Gabriela Ciot.

În lipsa unor schimbări, viitorul sună problematic. „Dacă leadership-ul european va continua să funcționeze exclusiv în parametrii actuali, vom ajunge tot mai des în astfel de blocaje”, concluzionează Mișcoiu. Gabriela Ciot merge chiar mai departe, indicând o posibilă cale de urmat: „Există chiar riscul ca unele state membre să poată folosi aceste mecanisme pentru a exercita presiuni asupra deciziei colective. În aceste condiții, este cu atât mai necesară o regândire a procesului decizional și o clarificare a direcției de evoluție a Uniunii Europene. O orientare mai pronunțată spre federalism ar facilita luarea deciziilor, ar sprijini integrarea europeană și ar consolida guvernanța politică la nivel european”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Fidesz sergiu miscoiu Ucraina Uniunea Europeană Viktor Orban