Cum se verifică beneficiarul înaintea unui transfer bancar. Serviciul gratuit disponibil 24/7 la băncile participante

Înainte de autorizarea unui transfer, clienții băncilor participante pot verifica gratuit numele asociat contului de destinație, printr-un serviciu disponibil 24/7. Verificarea permite oprirea plății dacă beneficiarul afișat nu corespunde persoanei sau firmei căreia ar trebui să îi ajungă banii.

Controlul destinatarului este însă precedat de alte verificări: mesajul prin care se solicită plata, site-ul accesat și identitatea vânzătorului. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) recomandă evitarea linkurilor necunoscute și a aplicațiilor prin care presupuși agenți de investiții cer acces la telefonul sau computerul utilizatorului.

Presiunea de a plăti rapid trebuie verificată înaintea ofertei

Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, identifică trei elemente care apar în tentativele de fraudă: emoția, urgența și solicitarea de date. Atacatorii folosesc inclusiv instrumente de inteligență artificială și tehnici de inginerie socială, adică metode prin care conving oamenii să ofere informații, să trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase.

Potrivit acestuia, metodele nu sunt neapărat noi, dar tehnologia utilizată a evoluat semnificativ. Rotariu subliniază că prevenția rămâne la fel de importantă ca reacția la atacuri și susține inițiativele în care instituțiile, băncile, societatea civilă și presa discută scenariile folosite pentru înșelarea utilizatorilor.

Libra Internet Bank descrie un scenariu întâlnit la cumpărăturile online: un anunț atrage cumpărătorul, vânzătorul cere plata în avans, iar după transfer dispare. Banca semnalează și magazine false care acceptă exclusiv avans, oferte mult sub prețul pieței însoțite de presiunea unei plăți rapide și cazări fără recenzii reale, pentru care se solicită transfer într-un cont personal.

Alte tentative folosesc mesaje false de la curieri pentru obținerea datelor sau solicitări de bani din partea unor persoane care pretind că sunt cunoscuți. În multe asemenea situații, contul indicat nu aparține companiei ori persoanei invocate.

Site-ul și vânzătorul se verifică înainte de introducerea datelor

Recomandările DNSC și ale Libra Internet Bank acoperă pașii de dinaintea plății:

• Linkurile și atașamentele primite din surse necunoscute nu se accesează.
• Autentificarea în internet banking nu se face printr-un link primit prin SMS sau e-mail. DNSC recomandă și evitarea linkurilor promovate.
• Pagina accesată trebuie verificată pentru a nu fi o clonă care reproduce aspectul site-ului oficial.
• Nu se instalează, la solicitarea unor presupuși agenți de investiții, aplicații care le oferă control asupra telefonului sau computerului.
• Pentru ajutor la efectuarea unei operațiuni se contactează banca.
• Înaintea unui avans se verifică reputația vânzătorului și existența firmei, fără a ceda presiunii unei oferte limitate. În caz de dubiu, Libra Internet Bank recomandă consultarea unei persoane de încredere.

Pentru recunoașterea tentativelor de fraudă, DNSC indică propriul site, secțiunea de securitate a ING Bank și platforma Siguranța Online ca resurse de informare.

Aplicația afișează identitatea asociată contului de destinație

Serviciul Afișare Nume Beneficiar (SANB) verifică automat baza sa de date atunci când este introdus codul de cont IBAN și este inițiată plata. În aplicația Libra, funcționalitatea este disponibilă atât pe desktop, cât și pe telefonul mobil.

Pentru un beneficiar persoană fizică, aplicația arată prenumele și inițiala numelui. Pentru o persoană juridică, afișează o parte din denumirea firmei și forma sa de organizare. Aceste informații apar înainte de confirmarea tranzacției.

Un cod de cont introdus corect nu dovedește, singur, că banii ajung la destinatarul intenționat. Funcționalitatea urmărește prevenirea transferurilor către conturi indicate în fraude și reducerea erorilor de plată, inclusiv a celor produse prin introducerea manuală greșită a datelor.

Serviciul este administrat la nivel național și pus la dispoziția băncilor conectate la Casa de Compensare a plăților interbancare de către TRANSFOND, sub coordonarea Asociației Române a Băncilor și în baza mandatului Băncii Naționale a României.

Telefonul a fost principalul canal al incidentelor raportate

În primul semestru din 2026, înșelătoriile telefonice, numite vishing, au reprezentat 42% dintre incidentele raportate în statistica DNSC prezentată la ING Safe Talks. Au urmat phishingul, care folosește linkuri frauduloase către site-uri ce imită platforme oficiale, cu 14%, și fraudele prin SMS, numite smishing, cu 13%.

Potrivit comunicatului DNSC, structurile de investigații criminale competente ale Poliției Române au înregistrat în același interval aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice și împotriva sistemelor informatice. Reprezentanții Direcției de Investigații Criminale au indicat aproximativ 72.000 de dosare în curs de soluționare la sfârșitul lunii iunie, față de 67.000 la 1 ianuarie 2026.

Recunoașterea unei fraude nu înlocuiește verificarea plății

Primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, lansat la același eveniment, arată că șase din zece respondenți spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică. În schimb, 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o asemenea situație.

Participanții cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate. Cercetarea detaliază atât metodele recunoscute, cât și reacțiile declarate:

• 66% au auzit de mesaje sau apeluri false care par să provină de la bănci ori alte instituții, prin falsificarea sau imitarea identității acestora. Este metoda cea mai cunoscută.
• 63% cunosc linkurile frauduloase către site-uri care imită platforme oficiale.
• 61% au auzit de ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și de mesajele ori e-mailurile care cer parole, date personale sau actualizarea contului.
• 57% cunosc cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok.
• 56% au auzit de investiții false și promisiuni financiare nerealiste.
• 69% au apelat la Poliție sau la alte autorități când s-au confruntat cu o tentativă de fraudă.
• 47% au blocat contactul de la care primiseră mesajul.
• 36% au verificat informațiile înainte să reacționeze.
• 19% au ignorat mesajul.
• 11% recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.

Transferul nu este blocat automat dacă numele diferă

Dacă identitatea afișată prin SANB nu corespunde destinatarului intenționat, Libra Internet Bank recomandă să nu fie autorizată plata până la clarificarea situației cu destinatarul real. Decizia de confirmare rămâne la utilizator: serviciul oferă informații, fără să blocheze automat tranzacția.

SANB nu garantează autenticitatea tranzacției și nu reprezintă un mecanism de recuperare a banilor după transfer.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetRJ Mitte a încetat din viață la 34 de ani. Publicul îl știa drept Flynn din „Breaking Bad”LylaFemeile ar putea naște cu o persoană de sprijin alături, în maternitățile publice și privateRevista IoanaCum faci curățenia de toamnă în grădină fără să tai plantele care au nevoie de protecție peste iarnăNews24Panourile Ministerului Mediului produc din nou energie după ani în care au stat opriteDolce SportGianni Infantino este acuzat de o plată suplimentară de 1,58 milioane de euro neraportată de FIFAGetPonyPoliția poate măsura viteza din mers, dar numai cu radare omologate pentru acest regim