Viitorul programului Rabla 2026, incert. Buzoianu anunță prioritatea de 1,5 miliarde

Soarta programului Rabla pentru anul 2026 este sub semnul întrebării, continuarea sa depinzând strict de fondurile care vor fi alocate Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că prioritatea absolută o reprezintă finalizarea proiectelor deja începute, care necesită sume considerabile.

Într-o intervenție la Digi24, oficialul a explicat că lansarea unei noi ediții a programului Rabla va fi decisă abia după ce bugetul AFM va fi stabilit, proces care, la rândul său, este condiționat de adoptarea bugetului național. Negocierile cu Ministerul Finanțelor vor demara de urgență după acest moment, iar o decizie clară ar putea veni în aproximativ două săptămâni.

Negocieri contra-cronometru după aprobarea bugetului

Procedura de finanțare este una complexă și depinde de mai mulți pași legislativi. Ministrul Mediului a subliniat că bugetul AFM nu poate fi aprobat înaintea bugetului național, a cărui întârziere blochează deja numeroase proiecte la nivel național. „În momentul în care vom avea bugetul național vom putea să începem negocierile cu Ministerul Finanțelor cu privire la bugetul AFM-ului, care este o lege separată, dar care trebuie să fie adoptată după ce se adoptă legea bugetului național”, a explicat Buzoianu.

Odată ce legea bugetului național va fi votată, discuțiile cu Ministerul Finanțelor pentru stabilirea bugetului AFM vor începe imediat. Diana Buzoianu estimează un calendar accelerat pentru luarea unei decizii. „Eu sper să avem după două săptămâni de la aprobarea bugetului național o limită maximală discutată, negociată și aprobată cu Ministerul Finanțelor pentru AFM. Deci în două săptămâni de la momentul în care avem bugetul național aprobat”, a precizat ministrul.

Proiectele din PNRR, o gaură de peste 1,5 miliarde de lei

Principala provocare pentru finanțarea unor noi programe, inclusiv Rabla, o reprezintă angajamentele financiare deja existente. O parte importantă din bugetul AFM este deja alocată pentru continuarea proiectelor care au fost transferate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Întrebată direct dacă programul Rabla este o prioritate, Diana Buzoianu a fost tranșantă. „Nu am cum să răspund până nu văd limita finală de la bugetul AFM, pentru că în momentul de față prioritatea zero este finalizarea proiectelor care au început, care au șantiere deschise, care au fost mutate de pe PNRR pe AFM și aici vorbim deja de peste un miliard și jumătate”, a afirmat ea. Soarta programului depinde de ce fonduri suplimentare va putea aproba Ministerul Finanțelor fără a afecta deficitul bugetar.

Ce scenarii sunt luate în calcul pentru Rabla

Deși nu este garantată, continuarea programului Rabla se află printre scenariile luate în calcul de Ministerul Mediului, alături de alte proiecte de anvergură națională. Finanțarea acestora depinde însă de bugetul rămas după acoperirea cheltuielilor obligatorii.

„Prioritare vor fi proiectele din PNRR care trebuie să fie continuate, care au fost mutate de pe PNRR pe AFM. Din punctul meu de vedere, eu doresc să lansez încă un program de apă-canal pentru România și mai sunt încă câteva proiecte de importanță vizibile la nivel național, printre care inclusiv Rabla, pentru care avem mai multe scenarii”, a declarat ministrul Mediului. Câți bani vor fi disponibili pentru proiecte noi se va stabili abia după ce se va cunoaște limita maximală a bugetului AFM.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani