Visul ratat din Parâng. Cum a ajuns proiectul de 100 mil. euro la o pârtie de 100 m și costuri de 110,9 mil. lei

Un proiect grandios, care promitea transformarea Văii Jiului în cea mai mare stațiune de schi din România, a rămas blocat timp de peste 15 ani. Acum, planul renaște cu o telegondolă și o pârtie de doar 100 de metri, dar cu un cost estimat la peste 110 milioane de lei, stârnind scepticismul localnicilor.

La începutul anilor 2000, Pârtia Alpina din Petroșani era prezentată drept șansa de renaștere a unei întregi regiuni dependente de minerit. Potrivit Cancan, promisiunile erau spectaculoase, vizând nu doar supremația la nivel național, ci și un loc important pe harta turismului din Europa de Est. Anii au trecut, iar visul a rămas, în mare parte, doar pe hârtie.

Planul inițial: 17 pârtii, 23 km de domeniu schiabil și o investiție de 100 de milioane de euro

Proiectul Alpina Petroșani era considerat cel mai mare proiect turistic din țară la acel moment. Planurile prevedeau conectarea directă a orașului Petroșani de masivul Parâng printr-o telegondolă de aproximativ 9 kilometri. Infrastructura montană includea șapte telescaune moderne și numeroase instalații de teleschi.

Domeniul schiabil ar fi urmat să aibă 17 pârtii și trasee de schi, cu o lungime totală de peste 23 de kilometri. Acestea urmau să fie dotate cu tunuri de zăpadă artificială și instalație de nocturnă. În paralel, dezvoltarea turistică viza și orașul, unde ar fi apărut hoteluri, pensiuni și restaurante. Autoritățile estimau atunci că întregul proiect ar putea fi finalizat în aproximativ cinci ani, cu un cost total de circa 100 de milioane de euro.

De la speranță la blocaj total

Pentru locuitorii din Valea Jiului, proiectul reprezenta o șansă reală de redresare economică după declinul mineritului. Oamenii sperau la noi locuri de muncă și la un viitor în turism pentru generațiile tinere. Deși existau și voci care avertizau că turismul singur nu poate salva economia zonei, speranța era larg răspândită.

S-au făcut primii pași, precum realizarea studiilor de fezabilitate și achiziționarea unor echipamente. Cu toate acestea, proiectul s-a împotmolit rapid. Una dintre principalele probleme a fost procedura de scoatere a unor terenuri din fondul forestier, necesară pentru construcția pârtiilor și a instalațiilor de transport pe cablu. Au apărut și dificultăți de finanțare, iar în 2012, finanțarea guvernamentală a fost oprită, blocând practic întregul plan.

În acest timp, stațiunea vecină Straja a continuat să se dezvolte, atrăgând majoritatea schiorilor din zonă. În Parâng, infrastructura a rămas învechită, cu un telescaun principal construit în anii ’70, care se defectează frecvent.

Noul proiect: O pârtie de 100 de metri și costuri majorate cu 55%

După ani de stagnare, proiectul telegondolei a reapărut în atenția administrației locale. În 2023, Consiliul Local Petroșani a aprobat un studiu de fezabilitate pentru o telegondolă pe traseul Maleia-Alpina, cu o valoare estimată de 71 de milioane de lei.

În 2025 a apărut o nouă variantă, care include și o pârtie de schi cu nocturnă. Costurile au crescut însă la 110,9 milioane de lei, o majorare de aproape 40 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 55%. Proiectul actualizat prevede o telegondolă cu 35 de cabine, o capacitate de 1.200 de persoane pe oră și o lungime de peste 2,2 kilometri.

Elementul care a stârnit ironii în rândul localnicilor este noua pârtie: aceasta are o lungime de aproximativ 100 de metri, este iluminată de trei stâlpi și deservită de o instalație de tip „baby-schi” deja existentă. Mai mult, documentația tehnică include un avertisment clar: administrația locală nu dispune de resurse stabile pentru finanțare și are nevoie de sprijin extern. Pentru mulți, noile promisiuni par doar o reluare a unui scenariu cunoscut, iar Parângul rămâne un loc cu un potențial uriaș, dar și cu un proiect neterminat celebru.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportThierry Henry îl pune pe Zidane „la nivelul lui Dumnezeu” după două victorii fără gol primitGetPonyVolkswagen ID. Polo consumă 15,0 kWh/100 km în testul de 4468 km și ajunge la 347 km autonomie realăBravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lorLylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina taRevista IoanaUruguay conduce topul țărilor pentru pensionarea în străinătate în 2026News24Pompierii au localizat incendiul din Burdujeni după o intervenție cu autoscări și echipe în pod