Băncile din România au continuat să înăsprească finanțarea pentru companiile nefinanciare în primul trimestru din 2026, pentru al șaptelea trimestru consecutiv, deși sistemul bancar intră în această fază cu lichiditate ridicată, solvabilitate de 23,67% și un raport credite/depozite de numai 67,49% la finele trimestrului întâi. Mișcarea mută creditarea spre populație, unde cererea urcă, iar standardele se relaxează atât pentru consum, cât și pentru locuințe și terenuri.

În cifre, gradul de intermediere financiară, măsurat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, este de 23,3% în România, ceea ce plasează piața locală pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Dimensiunea bilanțurilor bancare rămâne, la rândul ei, redusă raportat la economie: activele sectorului bancar reprezentau 49,7% din PIB în trimestrul al doilea din 2025, de peste patru ori sub media UE, de 210,4%.

Pentru companii, mesajul este clar: problema nu este lipsa resurselor în sistem, ci filtrul de risc. Când raportul credite/depozite stă la 67,49%, față de peste 120% în perioada de boom a creditării de acum 17 ani, băncile folosesc doar o parte din baza de finanțare atrasă. Diferența arată o prudență aproape înjumătățită față de vârful anterior al apetitului de credit.

IMM-urile resimt cel mai puternic politica restrictivă

IMM-urile resimt cel mai rapid această repoziționare. Cererea de credite din partea companiilor a scăzut în T1 2026, iar pe segmentul IMM diminuarea a fost de 31,3% net. Pentru un antreprenor, acest indicator se traduce în costuri mai mari de acces la capital, selecție mai strictă și un număr mai mic de proiecte care trec de analiza de bancabilitate.

Adrian Codîrlașu (președintele CFA România) a explicat că baza de finanțare există, dar riscul domină decizia comercială a băncilor.

„Cifrele de anul acesta arată că lichiditatea sistemului bancar este una foarte bună, dar băncile sunt prudente în acordarea de credite noi datorită condițiilor economice și a faptului că se străduiesc să atragă clienți bancabili, atât pe zona de persoane fizice, cât și persoane juridice.”

Asta schimbă prioritățile în bilanțurile băncilor. Companiile cu fluxuri volatile, marje sub presiune sau expunere mare la sectoare percepute ca riscante intră mai greu în portofoliile noi, chiar dacă sistemul are capital și lichiditate. Iar sectorul construcțiilor a fost perceput drept cel mai riscant sector economic pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce poate frâna finanțarea exact într-un domeniu care antrenează investiții, furnizori și ocupare.

Consumul primește finanțare mai ușor, în timp ce investițiile companiilor rămân filtrate mai sever

În oglindă cu prudența față de firme, cererea de credite din partea populației a crescut în primul trimestru din 2026, iar băncile au relaxat semnificativ standardele pentru împrumuturile de consum și pentru creditele destinate locuințelor și terenurilor. Tendința ar urma să continue și în trimestrul al doilea din 2026.

Pentru economie, această divergență contează. Creditul către populație poate susține consumul pe termen scurt, însă creditul restrâns către companii întârzie investițiile, extinderea capacităților și absorbția de capital în sectoarele productive. Cu alte cuvinte, bilanțurile bancare pot sprijini cererea internă, dar mai puțin oferta și productivitatea. Exact aici se vede costul minimului istoric de intermediere financiară.

Gabriela Folcuț (Director Executiv al Asociației Române a Băncilor) a legat direct intermedierea redusă de nevoia de corecție macroeconomică și de educație financiară.

„Gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, de doar 23,3%, relevă un potențial crescut de dezvoltare a economiei României prin creditare, dar sunt imperioase măsurile de corectare a dezechilibrelor economice și creșterea nivelului educației financiare.”

Potrivit Economica, băncile se așteaptă la continuarea scăderii cererii de credite din partea companiilor nefinanciare și la o nouă creștere a cererii venite de la populație în trimestrul următor. Pentru piață, aceasta este o proiecție relevantă: dacă cererea solvabilă din mediul corporate rămâne slabă, excesul de lichiditate nu se va transforma automat în investiții productive.

Calitatea cererii și stabilitatea macroeconomică: factori critici

Numai că intermedierea financiară redusă nu este doar o problemă a sectorului bancar. România a coborât pe locul 61 din 70 în clasamentul IMD 2026, semnalând presiune pe costuri și eficiență mai slabă a mediului economic. Într-un astfel de cadru, profilul de risc al companiilor se deteriorează mai repede, iar criteriul de bancabilitate devine mai strict chiar înainte ca o firmă să ajungă la negocierea prețului creditului.

Gabriela Folcuț (Director Executiv al Asociației Române a Băncilor) a susținut că ieșirea din acest blocaj cere coordonare între bănci și stat, nu doar apetit comercial mai mare.

„Majorarea nivelului intermedierii financiare asigură dezvoltarea economică și creșterea gradului bunăstării economice individuale la nivelul cetățenilor. Industria bancară este angajată să finanțeze economia României însă este necesară o cooperare strânsă și constructivă cu instituțiile publice și factorii decizionali pentru a atinge obiectivul unei creșteri economice sustenabile și apropiată de nivelul său potențial.”

Dar pentru investitori și manageri, semnalul util este altul: într-o piață cu solvabilitate de 23,67%, active bancare de numai 49,7% din PIB și raport credite/depozite de 67,49%, constrângerea principală nu este capacitatea sistemului de a împrumuta, ci calitatea cererii și stabilitatea macroeconomică. Dacă dezechilibrele economice nu sunt corectate, surplusul de lichiditate va continua să alimenteze mai degrabă consumul decât investiția. Iar asta prelungește decalajul față de media UE de 210,4% a activelor bancare în PIB și menține economia într-un regim de finanțare sub potențial, chiar când resursele există în bilanțurile băncilor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Asociaţia Română a Băncilor CFA România creditare companii intermediere financiară lichiditate bancara