Ungaria contestă proiectul minier de la Roșia Montană, amenințând cu solicitarea de explicații din partea României
Ambasadorul Ungariei la București, Oszkar Fuzes, a declarat pe 18 februarie 2010 că țara sa se opune ferm exploatării miniere de la Roșia Montană. El a subliniat că Budapesta nu are încredere în tehnologiile utilizate pentru acest tip de minerit, chiar dacă acestea sunt promovate ca fiind eficiente în alte țări precum Canada sau Suedia. „Experiența noastră cu incidentul de la Baia Mare ne face să fim precauți”, a adăugat Fuzes.
În cazul în care Guvernul României va decide să continue cu acest proiect controversat, ambasadorul a avertizat că Ungaria va avea o serie lungă de întrebări și va solicita răspunsuri clare privind impactul asupra mediului. „Decizia finală aparține autorităților române”, a concluzionat el.
Pe agenda autorităților române se află elaborarea unei strategii naționale pentru gestionarea resurselor minerale non-energetice și revizuirea proiectului Roșia Montană, conform programului guvernamental pentru perioada 2009-2012.
Ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a anunțat constituirea unei comisii speciale care va supraveghea desfășurarea activităților legate de proiectul minier aurifer. Borbely a afirmat recent că aprobarea investiției depinde strict respectării legislației europene.
Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), compania responsabilă cu inițierea acestui proiect ambițios, estimează că dacă obține aviz favorabil pentru mediu, va exploata o suprafață totalizând 12,5 kilometri pătrați. Proiectele lor previzionează extragerea aproximativ 300 tone aur și circa 1.400 tone argint pe parcursul celor 16 ani planificați.
Compania estimează crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă: aproximativ 1.200 în faza inițială de construcție și alte 600 post-operare odată ce mina devine funcțională.